In articol:
- Colacii bucovineni din rețetă strămoșoească, prezenți la momentele de trecere din viață
- Gospodinele respectă rețeta din bătrâni pentru colacii bucovineni
Citeste si: Cercetătorii au descoperit „timpul negativ” într-un experiment de fizică cuantică- antena3.ro
Frumusețea împletiturii și decorul- flori sau frunze- fac ca acești colaci bucovineni să fie deosebiți, iar gustul lor te duce cu gândul la copilărie.
Rețeta veche este moștenită din generație în generație. Unul dintre secrete stă c hiar în făină, care dacă este bine cernută face ca aluatul să fie pufos.
Colacii bucovineni din rețetă strămoșoească, prezenți la momentele de trecere din viață
După ce este preparat aluatul, acesta se porționează și fiecare bucată trece printr-un aparat care îi dă elasticitate. Bucățile gata întinse ajung de aici în mâinile brutăreselor care le modelează și apoi le împletesc două câte două.
Ulterior părțile împletite se unesc și formează un cerc, ca un soare. Peste primul cerc se așază alte două împletituri și totul prinde formă.
- Frunzele astea care se pun pe colac sunt specifice Bucovinei, ce reprezintă?
- Da, reprezintă frunza de stejar și sunt specifice zonei. În special se pun la colacii pentru nunți, spun gospodinele.
Gospodinele respectă rețeta din bătrâni pentru colacii bucovineni
După ce a prins formă, colacul se pune în tavă și este așezat într-o cameră unde stă pentru 30 de minute la odihnă, la crescut.
„Aici este dospitorul nostru. Aici se odihnește aluatul. Are loc fermentarea aluatului, după cum spun bunicii noștri, creșterea aluatului”, spun gospodinele.
Odată crescuți bine, colacii sunt așezați în cuptorul cu lemne pentru aproximativ 40 de minute.
Colacii au o însemnătate aparte pentru creștini. Așa cum spune legenda, pâinea cu simbol de ofrandă trebuie să fie rotundă ca pământul ivit din apele sărate. De aceea, în tradiția românilor, colacul are loc de cinste la mesele mari.