Din familie se poate moșteni aspectul fizic, dar și o boală. Află secretele geneticii, cum funcționează, chiar de la un doctor specialist în domeniu, dr. Andreea Cătană.
Riscul de a moșteni bolile din familie[Sursa foto: Captură Știrile KANAL D]Fetele seamănă cu tații, iar băieții, cu mamele. Așa spune o vorbă din popor, dar asemănarea cu părinții e demonstrată și genetic. Nu moștenim însă doar aspectul fizic, ci uneori și problemele de sănătate din familie. Despre toate acestea vorbim astăzi cu dr. Andreea Cătană, medic primar in Genetică. Bună dimineața. Mă bucur că ați venit de la Cluj în platoul știrilor Kanal D, a transmis Simona Pătruleasa.
- În primul rând aș vrea să știu, e adevărat că fetele seamănă cu tații și băieții cu mamele? Și de ce?
Este mai degrabă un mit și am să spun de ce, pentru că indiferent dacă ești fată sau băiat moștenești jumătate informația genetică de la un părinte și cealaltă jumătate de la celălalt părinte. Este adevărat că anumite gene se exprimă mai puternic comparativ cu altele, de exemplu culoarea închisă a pielii sau culoarea părului au o tendință dominantă, astfel dacă unul din părinți are pielea mai închisă sau părul închis la culoare, șansa ca acestea să se moștenească oarecum este mult mai mare, trece de acest cincizeci la sută, dar copiii sunt, de fapt, aș putea să spun, consecința unei loterii a genelor, care provin de la ambii părinți și unde intervine, bineînțeles și factorul de mediu, pentru că foarte multe din aceste caracteristici, așa cum este înălțimea sau greutatea, pot să fie influențate și de stilul nostru de viață și de factori, din ceea ce vine din exterior, foarte important și ceea ce vine din exterior, a declarat dr. Andreea Cătană.
- Sunt studii care sugerează că anumite trăsături sunt moștenite de la mamă sau bunică. De exemplu culoarea părului. Este adevărat?
Nu este pe deplin adevărat, pentru că și culoarea părului la fel ca și oricare altă caracteristică a corpului nostru este un rezultat al unei combinații de la mamă, respectiv de la tată. Adevărat că brunetul este o componentă dominantă și este mai ușor transmisibilă dintr-o generație în alta, comparativ cu părul blond, roșcatul, de exemplu este consecința unui defect genetic care apare la nivelul unei gene care codifică un pigment roșcat și acesta are tendința să se transmită dominant, adică are o putere mare de transmitere dintr-o generație în alta, a declarat dr. Andreea Cătană.
- Totodată, și inteligența se spune că e moștenită pe linie maternă.... Așa este?
Inteligența este o trăsătură foarte complexă pentru că ea implică genetică și factor de mediu, dar aici își tinde spre a demonta oarecum acest mit și anume că inteligența vine de la un părinte său de la altul, totuși, cu anumite rezerve, pentru că cercetătorii ne spun că foarte multe din genele care codifică aceste proteine pentru sistemul nostru nervos și pentru dezvoltarea psiho emoțională se găsesc la nivelul cromozomului x femeile. Au doi cromozom x și de asemenea mai au o abilitate de a conserva mult mai bine și de a transmite această informație, care este legată de partea aceasta de inteligență așa că într-adevăr, mare parte a componentei acestea, ereditare, legate de inteligență vine de la mamă. Tații sunt responsabili însă cu partea de alimentație, cu supraviețuire, cu aceste instincte care sunt legate mai degrabă de partea de supraviețuire în lumea noastră, a
declarat dr. Andreea Cătană.- E o discuție și despre copiii gemeni. Se spune că dacă bunicii au făcut gemeni, și nepoții lor vor face, cel mai probabil, gemeni. E adevărat?
Este un sâmbure de adevăr în această afirmație, pentru că în cazul gemenilor dizigoți, ce înseamnă gemeni dizigoți, sunt acei gemeni care își au originea în ovule și în spermatozoizi diferiți, sunt de fapt doi frați sau două surori care cresc în burtica mamei în același timp și care evident se nasc în același timp, doar că au informație genetică diferită. E această tendință de a avea gemeni, această predispoziție, se moștenește într-adevăr ereditar, pentru că aceste femei au abilitate, o supraputere să spunem noi, de a elibera mai mult de un ovul pe timpul ciclului menstrual respectiv și da, este o abilitate care se poate moșteni de la bunică, de la mamă, a declarat dr. Andreea Cătană.
- Este adevărat că gemenii se simt? Am văzut prin filme gemeni... dacă unul are o problemă celălalt o simte. Este adevărat acest lucru?
Și cercetătorii susțin acest lucru, în special în cazul gemenilor identici, care împart, să spunem, aceeași încăpere și aceeași placentă și există o legătură pe care nici noi medicii nu ne putem explica, chiar și după naștere, este adevărat, ei se simt și anticipează de foarte multe ori acțiunile sau își continuă propozițiile sau acțiunile de acest fel, a declarat dr. Andreea Cătană.
Citeste si: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul- catena.ro
- Se spune că moștenim de multe ori și problemele de sănătate. Dacă un membru al familiei are de exemplu cancer... e posibil să avem și noi. Cum explicați și vă rog să ne spuneți care sunt riscurile, în funcție de gradul de rudenie?
Din păcate, la fel ca și caracteristicile acestea plăcute, culoarea părului, a pielii, putem să moștenim și lucruri mai puțin plăcute din familiile noastre. Trebuie să menționez următorul lucru, că majoritatea bolilor pe care noi le vedem la vârsta adultă sau la vârsta a treia, diabetul zaharat, hipertensiunea cardiopatia, ischemică sunt de fapt consecință a unei interacțiuni dintre această predispoziție genetică, această semnătură genetică pe care o moștenim de la părinți, dar și facturi sensibilitate. Venim cu sensibilitate, dar care se manifestă sub forma unei boli. Foarte importantă aici de menționat, sub influența factorilor de risc: fumat, sedentarism, stres ș.a.m.d. De cele mai multe ori, componenta aceasta genetică nu depășește un douăzeci treizeci la sută. Atât înseamnă genetic în bolile acestea. Ceilalți factori de risc sunt foarte importanți în declanșarea bolii și asta aș vrea să spun că nu aș dori să vedem această predispoziție genetică ca și pe o condamnare. Nu este sinonimă cu boala, doar că este important să identificăm care sunt persoanele cu acest risc crescut ca să le punem oarecum în gardă pentru a evita apariția acestor boli la vârste chiar foarte tinere, a declarat dr. Andreea Cătană.
- Ar fi bine să știm de aceste predispoziții? De la ce vârstă ar trebui să știm? Nu ar putea să ne sperie dacă aflăm despre ele la o vârstă fragedă?
Este bine să ne cunoaștem, doar că trebuie să fim pregătiți din punct de vedere psiho emoțional pentru acest lucru, iar maturitatea este definită pentru noi din punct de vedere medical undeva în jurul vârstei de optsprezece-douăzeci de ani, atunci putem să testăm aceste predispoziții. Recomandăm să fie testate predispozițiile pentru boli grave. Se pot face anumite analize care pot să sunt teste genetice care identifică de exemplu riscul crescut pentru a dezvolta cancer de sân, după modelul Angelina Jolie, femeile pot să facă o testare și să vadă care este riscul lor de a dezvolta cancer de sân, pentru că o femeie care are un astfel de defect genetic are un risc foarte mare de până la optzeci la sută să dezvolte boala comparativ cu o femeie care nu are un astfel de defect genetic și atunci e important să știi dacă ai riscul pentru că va trebui să faci o o serie de investigații care să-ți permită să ai un diagnostic incipient când nu ai nevoie de tratamente foarte agresive și stadii care sunt perfect curabile, a declarat dr. Andreea Cătană.
- Acest risc de cancer la sân poate fi moștenit și pe linie paternă?
Da, este un mit faptul că aceste gen de predispoziție pentru cancer de sân ovar sau uter se moștenesc doar pe linie maternă. Ele pot să vină și de la tată, în același procent de cincizeci la sută ca și risc de moștenire, a declarat dr. Andreea Cătană.
- Dar se spune că și viciile s-ar putea moșteni. De exemplu problema cu alcoolul. Există o așa numită genă a alcoolului?
Este adevărat, viciile fac parte din acest grup de boli, spunem noi, sau perturbări neuropsihiatrice și aceste vicii sunt de foarte multe feluri pentru că alcoolismul este viciu despre care se discută cel mai mult, pentru că alcoolul este, să spunem, unul din drogurile adictive, cele mai accesibile, dar vedeți și dvs. este acest, să spunem, această adicție legată de utilizarea telefoanelor mobile, a diferitelor substanțe sau a jocurilor de noroc și într-adevăr, aceste adicții au o predispoziție genetică ereditară, de multe ori vedem într-o familie că tatăl consumă alcool și fiul sau fiica au un alt tip de dependență, este legată de să spunem de sinteza de dopamină, acea substanță care ne oferă plăcere și sunt persoane care au să spunem niște dezavantaje de gen, genetice din acest punct de vedere și care se moștenesc, da, este adevărat, dintr-o generație în alta, a declarat dr. Andreea Cătană.
- Se pot moșteni de asemenea și problemele de comportament?
Da și problemele de comportament au această tentă de heritabilitate, spunem noi, adică se pot moșteni de asemenea și problemele de comportament, dar aici este foarte importantă să spunem și educația, societatea în care trăiește persoana respectivă și influențele traumatizante sau toate să spunem experiențele pe care individul are pe parcursul vieții. Nu înseamnă că dacă ai o predispoziție către un comportament agresiv, anxio sau depresiv, lucrurile astea se vor și întâmpla. Ele se pot regla și lucrurile acestea nu trebuie neapărat să se întâmple, de aceea de foarte multe ori, stilul nostru de viață este chiar mult mai important decât această componentă genetică ereditară, a declarat dr. Andreea Cătană.
- Cum se poate trata cancerul? Pe viitor se poate renunța la chimioterapie?
Există șa sunt anumite tipuri de cancer care pot să fie tratate prin niște tratamente oarecum speciale. Se numește rapid intitemoleculare și care se bazează pe analize genetice. Încercăm să nu mai tratăm pacienții oncologici la fel pentru că vedem că prognosticul și evoluția lor este diferită și pentru că cunoaștem aceste amănunte genetice care apar strict la nivelul tumorii. Avem posibilitatea să utilizăm anumite medicamente care pot în anumite situații chiar să vindece boala sau să transforme această boală incurabilă în una cronică, ușor controlabilă, probabil în viitor vor fi tot mai multe medicamente de acest fel și lucrurile se întâmplă foarte repede pe partea de oncologie și genetică. sperăm că această boală să devină una cronică vindecabilă și pe care să o acceptăm mult mai ușor având în vedere că este foarte frecventă, a declarat dr. Andreea Cătană.
- Există posibilitatea să aflăm că venim cu un bagaj genetic defectuos și să fim influențați negativ, mi-ați spus ceva mai devreme că se întâmplă acest lucru, și în ce măsură ne poate afecta viața?
Sunt persoane care nu sunt pregătite să afle că sunt purtătorii unor defecte genetice și care iau decizii care pot să le schimbe să spunem radical viața. Da, sunt femei care află că sunt purtătoare unui defect genetic, după modelul angelinei jolie și care hotărăsc că nu se mai căsătoresc sau nu mai fac copii. Din punctul nostru de vedere este total greșit, pentru că defectele genetice nu sunt sinonime cu boala și există foarte multe metode de screening, de profilaxie, pe care noi le putem utiliza să evităm apariția bolii sau avem diagnostice incipiente, de aceea întotdeauna recomandarea noastră este ca persoana care face testări de acest fel să fie pregătită pentru un eventual rezultat pozitiv, pentru că întotdeauna vei găsi probabil ceva dacă face o astfel de analiză doar că lucrurile nu trebuie neapărat să se și întâmple, a declarat dr. Andreea Cătană.
- Până la ce vârstă ar fi ideal să trăim și să fim și sănătoși?
Acest ideal evident că ni-l dorim să fie undeva o sute douăzeci, ar fi foarte bine. Până în prezent, nu s-a descoperit nimic care să prelungească vârsta biologică pentru specia noastră, avem doar metode ca să prelungim viața sau ca să tratăm anumite afecțiuni care apar pe parcursul vieții. Suntem făcuți să trăim undeva între șaptezeci și nouăzeci de ani, dar factorii de mediu care sunt foarte agresivi pentru noi în acest moment fac să se scurteze această longevitate și infreențează acest lucru. Ar trebui să avem grijă la aceste lucruri care sunt oarecum sub controlul nostru, la alimentație, la mișcare pentru că astfel prelungim longevitatea și ne dorim evident să trăim cât mai mult și cât mai sănătos pentru că și asta e foarte important, să trăim cu sănătate, a declarat dr. Andreea Cătană.
Citește și: VIDEO- Sezon agresiv de gripă. Au fost confirmate 10 decese provocate de virusul gripal într-o săptămână
