Situația economică dificilă și inflația galopantă au împins tot mai mulți români să apeleze la credite pentru a-și asigura cele mai elementare nevoi alimentare.
Cazuri precum cel al lui Robert, care a recunoscut că „mănâncă pe datorie”, reflectă disperarea unei părți semnificative a populației.
Acest caz nu este izolat. Scumpirile în lanț la alimente au determinat mulți români să utilizeze cardurile de credit în supermarketuri, ajungând să cumpere chiar și mâncarea în rate. „Cum vrei să trăiești în țară fără rate? Deja se ia mâncare în rate și o să ajungem să respirăm tot în rate”,
Datele Băncii Naționale a României (BNR) arată o creștere cu aproape 30% a creditelor acordate de IFN-uri populației, ajungând la peste 15 miliarde de lei la finalul anului 2025. Totodată, 9 din 10 credite de consum au dobândă fixă, ceea ce oferă o oarecare predictibilitate în rambursare. Experții subliniază că aceste credite sunt folosite mai ales pentru nevoi reale, nu pentru dorințe impulsive, iar românii caută să profite de ofertele cu dobândă zero pe perioade extinse.
Cu toate acestea, situația rămâne gravă. Tot mai mulți români întârzie plata ratelor cu peste trei luni, iar BNR estimează o creștere a numărului restanțierilor în următorul an. Unul din cinci români care s-a împrumutat recent are un grad de îndatorare de 40%, ceea ce înseamnă că aproape jumătate din salariul său este alocat plății ratelor. În prezent, aproape 160.000 de români sunt restanțieri la credite.
