Câți bani ia statul român din salariul unui angajat, comparativ cu alte țări - HARTA salariilor nete

• Românii, cel mai mic salariul net din 1.000 de euro plătiți de angajatori
• Lipsa plafonării la contribuțiile sociale, o problemă pentru salariile românilor

Angajații români rămân cu cei mai puțini bani în mână din salariul brut plătit dintre europeni, după ce statul își oprește taxele și impozitele, se arată într-un studiu recent realizat în 16 țări europene.

Pentru un salariu brut de 1.000 de euro (sau 5.000 de lei), angajații români rămân în mână cu 572 de euro (2.860 lei)- salariul net după ce li se opresc taxele pe muncă.

Citește și: Ce se întâmplă cu pensia minimă în 2024. Schimbare majoră adusă de noua lege a pensiilor

Restul banilor, respectiv 428 de euro (sau 2.140

Este cea mai mare pondere oprită în taxe și impozite în toate cele 16 țări analizate.

Românii, cel mai mic salariul net din 1.000 de euro plătiți de angajatori

Un studiu comparativ realizat de Romanian Business Leaders (RBL) privind impozitarea veniturilor din salarii în 16 țări europene arată faptul că impozitarea muncii în România este printre cele mai împovărătoare raportat la costul total suportat de angajator. 

Citeste si: SFÂȘIETOR! Arina a fost filmată în momentul în care a murit. În videoclip se mai aud doar țipete- kanald.ro

Citeste si: Un bilet scris de Robert, descoperit la scurt timp după ce el și Giuly au fost descalificați din "Casa Iubirii". Cui îi era destinat? Conținutul lui, făcut public chiar de Robi, fostul său coleg de cameră- wowbiz.ro

Citeste si: „Blonda lui Putin” s-a supărat pe o ziaristă și a trimis securitatea la ea, după ce i-a pus o întrebare: Nu discut viața mea personală- antena3.ro

Salariații români rămân cu cei mai puțini bani în mână după plata impozitelor și taxelor către bugetul de stat, comparativ cu restul țărilor analizate.

La un calcul simplu rezultă că pentru un salariu brut lunar de 1.000 euro (5.000 lei), românii au cel mai mic salariu net.

În timp ce un angajat român rămâne în mână cu 572 de euro, comparativ cu acesta, un angajat bulgar rămâne cu 653 de euro, iar unul olandez cu 746 de euro. 

Lipsa plafonării la contribuțiile sociale, o problemă pentru salariile românilor

Principalul motiv pentrusuma mare plătită de salariații români la stat este faptul că, deși are o cotă unică de impozitare a veniturilor din salarii, România se află printre cele 6 țări (dintre cele 16 analizate) în care contribuțiile sociale se aplică neplafonat asupra veniturilor din salarii.

În același timp, majoritatea țărilor analizate care au impozit progresiv sau cote diferențiate de impozit, au contribuțiile sociale plafonate maximal, pentru a echilibra povara fiscală totală asupra muncii.

Citeste si: Cum își alege Karmen Minune un partener? Contează sau nu banii, pentru aceasta: "Dacă îți alegi bărbatul în funcție de asta, ai pierdut din start!"- kfetele.ro

Citeste si: Mesajul pe care i l-a transmis Claudia Pătrășcanu fostului soţ: "Asta este cel mai important". Gabi Bădălău a împlinit 36 de ani- radioimpuls.ro

Citeste si: „Blonda lui Putin” s-a supărat pe o ziaristă și a trimis securitatea la ea, după ce i-a pus o întrebare: Nu discut viața mea personală- antena3.ro

Studiul a analizat cotele de impozit și contribuții sociale care se aplică salariilor, pentru două praguri de venituri: echivalentul a 1.000 euro brut și, respectiv, a 3.000 euro brut pe lună.

Studiul atrage atenția asupra faptului că, în absența unei plafonări maximale a contribuțiilor sociale (CAS și CASS), orice mărire de fiscalitate (precum un impozit progresiv) în țara noastră ar conduce la o scădere și mai mare a salariului net pe care un angajat român l-ar primi comparativ cu salariații din celelalte țări analizate și la o erodare și mai accentuată a puterii de cumpărare comparativ cu țările vecine.

În schimb, o plafonare a contribuțiilor sociale, în paralel cu implementarea unor deduceri mai mari, mai ales pentru salariile mici, ar permite o eventuală ajustare a cotei unice de impozit pe salarii pentru a echilibra această povară fiscală prin redistribuirea ei în mod echitabil în societate.