In articol:
- Verdictul Comisiei Europene: datoria guvernamentală a crescut semnificativ
- Birocrația și administrația publică ineficientă, pietre demoară pentru România
Comisia Europeană a anunţat luni că a evaluat existenţa dezechilibrelor macroeconomice în 12 state membre UE selectate pentru analize aprofundate şi a concluzionat că şapte ţări- România, Germania, Spania, Franţa, Ţările de Jos, Portugalia şi Suedia- continuă să înregistreze dezechilibre excesive.
Citeste si: Ce este impozitarea progresivă?
În schimb, Irlanda şi Croaţia nu se mai confruntă cu dezechilibre, nivelul datoriei a scăzut semnificativ în ultimii ani şi continuă să arate o tendinţă descrescătoare solidă, arată raportul Comisiei Europene.
Verdictul Comisiei Europene: datoria guvernamentală a crescut semnificativ
În cazul României, Executivul comunitar apreciază că economia se confruntă cu vulnerabilităţi legate de competitivitatea sa şi în special de evoluţiile balanţei externe.
Instituţia consideră că datoria guvernamentală a crescut semnificativ, plecând de la un nivel moderat.
"Pierderile în materie de competitivitate a costurilor s-au acumulat semnificativ, în special în a doua jumătate a deceniului trecut, dar s-au atenuat oarecum în ultimi ani, în urma creşterilor salariale mai moderate", spun experții europeni.
Birocrația și administrația publică ineficientă, pietre demoară pentru România
"Birocraţia, o administraţie publică ineficientă şi un cadru legislativ volatil, vor afecta suplimentar competitivitatea şi vor fi o povară asupra investiţiilor", avertizează Executivul comunitar.
În ultimii ani, deprecierea nominală a atenuat presiunile asupra competitivităţii, dar o depreciere suplimentară s-ar putea adăuga presiunilor inflaţioniste şi ar spori povara serviciului datoriei în valută. Finanţarea nevoilor de finanţare externă semnificative ar putea deveni mult mai dificilă, ţinând cont de contextul geopolitic complicat şi de perspectivele privind înăsprirea condiţiilor financiare, apreciază Comisia Europeană.
Iniţiativele politice recente, inclusiv implementarea cu succes a Planului de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), ar putea rezolva unele vulnerabilităţi. O anumită consolidare fiscală, deşi la un nivel limitat, a început în 2021. Salariile din sectorul public au fost îngheţate din 2021, în timp ce majorarea salariului minim ar urma să se bazeze pe un mecanism obiectiv din 2024, care ar trebui să ajute competitivitatea costurilor şi exporturile nete. PNNR include măsuri favorabile îmbunătăţirii competitivităţii şi măsuri de sporire a eficienţei administraţiei publice, a sistemului judiciar şi a gestiunii financiare, se arată în comunicat.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Acţiuni politice suplimentare ar putea completa implementarea PNRR în diverse zone, importante pentru competitivitate şi creşterea potenţială, cum ar fi măsuri de activare a pieţei forţei de muncă, capacitatea administrativă la nivel local, şi legăturile dintre institutele de cercetare şi firme, consideră Executivul comunitar.
Citeste si: VIDEO- Tot mai mulți patroni ajung să devină și angajați ai propriilor afaceri
Executivul european a adoptat luni o comunicare prin care le oferă statelor membre orientări generale cu privire la desfăşurarea politicii bugetare în perioada următoare. Este vorba despre principii directoare pentru a asigura conceperea adecvată şi calitatea măsurilor bugetare.
La nivelul țărilor analizate, vulnerabilităţile se reduc şi scad sub nivelul de dinaintea pandemiei în diverse state membre UE, justificând o revizuire a clasificării dezechilibrelor în două cazuri, unde se constată realizarea de progrese substanţiale, spune Comisia Europeană.