Tot mai multe firme se confrunta cu probleme in a gasi personal calificat, indiferent de domeniu, de la programatori IT, ingineri pana la muncitori.
Datele Institutului National de Statistica (INS) arata ca, dupa boom-ul economic din 2007-2008, numarul locurilor de munca vacante aproape s-a dublat, de la 38.625 in 2009 la 59.753 in anul trecut.
Zona unde este nevoie cel mai mult de angajati este cea din jurul Bucurestiului, unde sunt disponibile peste 16.000
Industria prelucratoare, cu 15.793 de locuri de munca vacante, sectorul de sanatate (8.461) si comertul (5.216) se aflau, alaturi de sectorul public, pe lista principalilor angajatori, mai arata studiul KeysFin, bazat pe datele statistice furnizate de INS, Comisia Nationala de Prognoza (CNP) si Eurostat pentru piata muncii din ultimii 10 ani.
Cea mai mare cerere de forta de munca este in randul specialistilor (17.731 posturi), aproape dubla fata de 2009, dar ramane mult sub nivelul record din 2007 (22.295 posturi).
La mare cautare sunt si meseriasii din domeniul serviciilor (8.205 posturi), alaturi de operatorii de instalatii si masini/asamblori de masini si echipamente (7.035) si de muncitorii calificati (6.904 posturi), potrivit statisticilor.
“Pe ansamblu, pe fondul cresterii economice, cererea de angajati calificati in economie a evoluat sustinut in ultimii ani, insa ramane sub nivelul de acum 10 ani”, afirma analistii KeysFin.
Totodata, populatia ocupata a Romaniei s-a redus in aceasta perioada de la 9,35 milioane la 8,45 milioane, tendinta care a fost evidentiata si in functie de sex.
“Datele statistice confirma, in parte, exodul romanilor catre Occident. De la intrarea in UE, in 2007, au fost foarte multi romani care au ales sa plece in tarile dezvoltate, in cautarea unor locuri de munca mai bine platite, a unui trai mai bun”, spun analistii.
Pe de alta parte, romanii au avut sperante mai mari pentru castigurile salariale, dupa aderarea la Uniunea Europeana, in 2007, iar perspectivele unor venituri cu cele din Occident i-a determinat pe multi sa isi supraestimeze potentialul financiar.
“Creditul cu buletinul, investitiile imobiliare riscante, consumul fara limite, din impuls, au avut consecinte dure in anii care au urmat. De ce s-a ajuns in aceasta situatie? Educatia financiara deficitara a romanilor si supraestimarea perspectivelor financiare din viitor s-au dovedit a fi extrem de paguboase”, au punctat analistii.
Salariu mediu net in Romania a crescut in ultimii 10 ani de la 1.042 lei la 2.047 de lei anul trecut, insa avansul nu prea s-a regasit in nivelul de trai al populatiei din cauza inflatiei.
La nivel regional, Romania se situeaza sub Bulgaria la cresterea salariului minim pe economie, cu un avans de 140% fata de unul de 150%, desi ambele tari au aderat la UE in acelasi ani. Totusi, nivelul salariului minim este superior in Romania, de 275 de euro in primul trimestru al acestui an, comparativ cu 235 de euro in Bulgaria.
Cu toate acestea, Romania si Bulgaria se situeaza cu mult sub nivelul celorlalte state din regiune, avand in vedere ca venitul din Polonia este de 453 de euro, in Spania ajunge la 825 de euro, iar in Germania si Franta se ridica la aproape 1.500 de euro.
In ceea ce priveste produsul brut pe cap de locuitor, in Polonia acesta a crescut in intervalul 2007-2016 cu peste o treime, la 11.200 euro/locuitor, pe cand in Romania a ajuns la doar 7.600 de euro, desi a inregistrat un avans de aproape 25%, fiind a patra tara ca dinamica dupa Polonia, Malta si Irlanda.
Decalajul Romaniei este avansat fata de restul statelor, cu exceptia Bulgariei. In Spania, un locuitor produce 23.700 de euro pe an, in Italia 25.900 de euro, iar in Marea Britanie ajunge la 31.400 de euro.
La nivel local, cele mai mare salarii le-au inregistrat in ultimii 10 ani cei care lucreaza in sectorul de intermedieri financiare si asigurari (4.000 lei), urmati de cei din IT&telecom, unde nivelul mediu salarial a avansat de la 2.119 lei in 2008 la 3.822 lei in 2015.
De asemenea, angajatilor din sectorul extractive le-au crescut veniturile de la 2.287 lei la 3.454 lei, iar celor din sectorul furnizarii de servicii de utilitati de la 2.389 lei la 3.077 lei.
La polul opus s-au situat angajati din agricultura, constructii, HORECA, comert si sanatate, unde salariul mediu nu a depasit inca echivalentul a 350 de euro.
Discrepanta salariala la nivel regional este semnificativa, astfel ca in zona Bucuresti-Ilfov s-au platit cele mai mari salarii, in medie de 2.645 de lei, in timp ce in Moldova acestea s-au situat la 1.562 de lei.
“Evolutia salariala a urmat dinamica economiei, la nivel regional. Din pacate, in absenta unor investitii semnificative, zone precum Moldova si Oltenia au ramas in urma, iar acest lucru s-a simtit si in potentialul de angajare, in nivelul salarial, in puterea de cumparare”, au explicat analistii.
Piata muncii nu va avea cresteri considerabile in viitor, potrivit estimarilor CNP, care preconizeaza ca numarul mediu de salariati va creste pana in 2020 la 5,6 milioane, fata de 4,95 milioane in 2017. Dintre acestia, 4,6 milioane vor fi in mediul privat, iar restul la stat.
Salariul mediu net pe economie ar urma sa creasca cu putin peste 130 de euro (590 de lei), de la 2.274 de lei in 2017 la 2.864 de lei in 2020.
Cel mai bine se va castiga, in urmatorii trei ani, in Bucuresti-Ilfov, unde salariul mediu net ar urma sa ajunga in 3 ani la 880 euro (3.969 lei), iar cel mai putin in Oltenia, de circa 542 euro (2.442 lei).
“Perspectivele salariale denota, in fapt, accentuarea discrepantelor economice la nivel regional si tendinta de polarizare economica si demografica a Romaniei. Cel mai probabil se va accentua migratia fortei de munca catre centrele economice din jurul oraselor precum Bucuresti, Cluj, Sibiu, Timisoara, Brasov sau Constanta”, anticipeaza analistii KeysFin.
Sursa: News.ro