Diana Șoșoacă, trimisă în judecată în dosarul în care e acuzată că a sechestrat în casă mai mulți jurnaliști
Diana Șoșoacă a fost trimisă în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Faptele de care este acuzată au avut loc în anul 2021, pe când aceasta era senator.
Președinta partidului SOS România a fost trimisă în judecată pentru patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal. Deși Parchetul General nu a dar numele europarlamentarei, surse din cadrul instituției au precizat că este vorba desore aceasta.
Și fostul ei soț, Silvestru Șoșoacă, a fost trimis în judecată în acest caz.
Concret, cei doi sunt acuzați că au sechestrat o ecipă de jurnaliști în anul 2021, atunci când aceștia intenționau să îi ia un interviu Dianei Soșoacă. La acea vreme, aceasta a intrat într-un conflict cu echipa postului de televiziune Rai Uno.
„În data de 10 decembrie 2021, cei doi inculpați au lipsit de libertate patru persoane (trei
persoane vătămate și un martor), care fuseseră invitate în incinta cabinetului de avocat din București al inculpatei în vederea realizării unui interviu.
În același context, cel de al doilea inculpat (n.r. Silvestru Șoșoacă) a exercitat acte de violență asupra uneia dintre persoanele vătămate, lovind-o cu pumnii în zona umărului și peste braț și smulgându-i masca sanitară de pe față.
Acțiunea de lipsire de libertate a fost generată de nemulțumirea inculpatei (Diana Șoșoacă n.r) cu privire la întrebările adresate de una dintre persoanele vătămate (jurnalist) și nicidecum de comiterea unor infracțiuni de către persoanele vătămate, acestea fiind supravegheate pe tot parcursul interviului de către celălalt inculpat și un martor”,
precizează Parchetul General în comunicat.Dosarul a fost trimis Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționare.
Amintim că Diana Șoșoacă mai este cercetată și pentru că a promovat cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, dar și pentru promovarea unor idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a Holocaustului ori a efectelor acestuia, dar și pentru ultraj.
Pentru aceste infracțiuni, reprezentanții Parchetului General au precizat că procurorii au disjuns cercetările într-un al doilea dosar, notează HotNews.
