Un proiect al Ministerului Educaţiei care se află în dezbatere publică defineşte formele grave de violenţă, dar şi modul în care acestea trebuie gestionate de către reprezentanţii unităţilor de învăţământ.
Proiectul pus în dezbatere publică de Ministerul Educaţiei prevede că toate formele de violenţă care constituie infracţiuni se consideră forme grave de violenţă. Documentul prevede că, în situaţia în care elevul/ personalul şcolii este martorul sau i se raportează o situaţie gravă de violenţă între preşcolari/elevi, în spaţiul şcolar, şi există o ameninţare reală la viaţa, la sănătatea sau la siguranţa preşcolarilor/ elevilor implicaţi, elevii sau personalul şcolii apelează imediat serviciul unic de urgenţă 112.
Un proiect al Ministerului Educaţiei care se află în dezbatere publică defineşte formele grave de violenţă, dar şi modul în care acestea trebuie gestionate de către reprezentanţii unităţilor de învăţământ.
Dacă există suspiciunea săvârşirii unei fapte prevăzute de Legea penală şi, până la momentul respectiv, nu a fost sesizat serviciul unic de urgenţă 112, directorul unităţii de învăţământ sesizează verbal şi în regim de urgenţă dispeceratul de poliţie şi anunţă părinţii copiilor implicaţi, cărora le solicită să se prezinte la şcoală pentru gestionarea situaţiei, în interesul superior al copilului.
Psihologul Radu Leca a vorbit în exclusivitate pentru stirilekanald.ro despre acest proiect și dacă acesta ar putea ajuta în mod real la diminuarea violenței din unitățile de învățământ.
”Atâta timp cât elevii implicați în acte de violență vor fi obligați să participe la ședințe de consiliere psihologică, fără familiile de proveniență, actul psihologic o să fie inutil. Există două cazuri particulare care duc la argumentele proliferării actelor de violență în rândul tinerilor”, a explicat psihologul.
Citeste si: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti- catena.ro
Citeste si: Scene greu de privit pentru salvamontiștii care au intervenit în salvarea fetei atacate de urs- wowbiz.ro
Radu Leca - psiholog
”Un minor nu devine atras de fapte de violență degeaba. În lipsa prezenței părintelui din viața personală, minorul îmbrățișează violența. De asemenea, un minor este dependent de violență atunci când este crescut în violență, și tinde să se răzbune pe adulții făptași, atacând minori, ca și el, lipsiți de apărare”, a mai adăugat Radu Leca.
Totodată, acesta consideră inutilă consilierea în cazul în care nu sunt prezenți toți membrii familiei respective.
”Consilierea psihologică a familiilor din care fac parte elevii agresivi este inutilă atâta timp cât nu sunt implicați toți membrii familiei de proveniență. Această rată mare a violenței în școli poate fi diminuată prin aplicarea corectă și imediată a regulamentului de ordine interioară, iar la două abateri elevul să fie exmatriculat”, a precizat psihologul.
Procedura mai prevede ca personalul şcolii delegat de director să izoleze victima sau victimele de autorul/autorii faptei de violenţă, conducându-i în spaţii unde se simt în siguranţă, pentru reducerea nivelului de stres şi pentru protecţie. În situaţia în care există suspiciunea comiterii unei infracţiuni, directorul şcolii nu permite interogarea elevilor implicaţi (audierea elevilor este realizată exclusiv de către organele de cercetare penală specializate, în prezenţa unui psiholog în cazul victimelor, respectiv a unui reprezentant DGASPC în cazul autorilor), mai prevede proiectul.
În situaţia în care există suspiciunea comiterii unei infracţiuni, directorul şcolii nu permite interogarea elevilor implicaţi.
Acelaşi document stipulează că, în situaţia în care nu există suspiciunea comiterii unei infracţiuni, minorii implicaţi (autor/autori şi victimă/victime) sunt intervievaţi pe cât posibil o singură dată, separat, în prezenţa a cel puţin unui părinte/reprezentant legal pentru copiii sub 14 ani, de către consilierul şcolar/psihologul de la DGASPC, la decizia managerului de caz, într-un spaţiu care asigură confidenţialitatea. Consilierul şcolar poate desfăşura interviul numai dacă are studii de psiholog, recomandabil să deţină atestat de liberă practică ca psiholog, şi numai dacă are pregătire în intervievarea copiilor victime/ autori.
Citește și: Elev la o școală de arte marțiale, bătut "până la moarte" de instructorul său
În situaţia în care elevii şi/sau părinţii/reprezentanţii legali refuză în mod repetat participarea la şedinţele de consiliere şcolară şi/sau de intervenţie psihologică şi psihoterapeutică, cuprinse în Planul de reabilitare şi/sau reintegrare socială, DGASPC şi Inspectoratele şcolare pot solicita instanţelor de judecată să dispună obligarea, prin hotărâre judecătorească, a elevilor şi/sau părinţilor/tutorilor legali să participe la şedinţe de consiliere şcolară şi/sau de intervenţie psihologică şi psihoterapeutică, potrivit art.1528 din Codul Civil.
