In articol:
- Cine a fost Sfântul Ignat Teoforul?
- De ce se taie porcul pe 20 decembrie?
- Tradiții și obiceiuri de Ignat 2024
- Ignatul – un prilej de reunire a familiei
Sărbătoarea de pe 20 decembrie, cunoscută în popor sub denumirea de Ignatul porcilor sau Inătoarea, reprezintă un exemplu de îmbinare a practicilor păgâne cu cele creștine.
Cine a fost Sfântul Ignat Teoforul?
Sfântul Ignat Teoforul, cunoscut drept unul dintre cei mai de seamă părinți apostolici, a fost episcop de Antiohia și un martir important al Bisericii. Se spune că el ar fi fost pruncul luat în brațe de Hristos și dat ca exemplu de smerenie ucenicilor Săi.
Viața sa sfârșește tragic, în jurul anului 110 d.Hr., într-o perioadă de persecuții creștine sub domnia împreăratului Traian. Sfântul Ignat a fost aruncat în arenă și sfâșiat de lei pentru că a refuzat să-și lepede credința în Hristos. Moaștele sale sunt considerate sfinte și astăzi pot fi venerate la Catedrala episcopală din Galați, Schitul Darvari din București și Mănăstirea Tismana.
De ce se taie porcul pe 20 decembrie?
Ziua de 20 decembrie este una plină de semnificații. Peste sărbătoarea creștină a Sfântului Ignat s-a suprapus un vechi cult precreștin.
Inătoarea este descrisă în tradițiile populare drept o femeie monstruoasă care pedepsește femeile ce torc sau cos în această zi, mutilându-le mâinile și luându-le vlaga.
Citește și: Calendar ortodox decembrie 2024: De la Ignat, până la Anul Nou. Cele mai importante sărbători
Tradiții și obiceiuri de Ignat 2024
Tăierea porcului – Este obiceiul central al zilei de Ignat. Se spune că „dacă nu tai porcul la Ignat, nu-i mai merge bine” și că porcul care nu este sacrificat până în această zi își visează cuțitul și nu se mai îngrășă. Porcul negru era preferat întrucât sângele și fierea erau folosite într-un scop ritualic, pentru vindecarea bolilor și a frigurilor.
Pomana porcului – După sacrificare, familia se adună la o masă comună, numită pomana porcului, în semn de recunoștință pentru bunăstarea adusă de animal.
Ritualuri pentru copii – Copiii sunt mânjiți cu sânge de porc pe frunte, pentru a fi sănătoși și rumeni tot anul.
Interdicții pentru femei – Femeile nu au voie să torcă, să coasă sau să taie cu foarfeca de frica pedepsei aduse de Inătoare. Se spune că cei care încalcă aceste tradiții vor avea parte de ghinion: porcii vor râma în bătătură, rufele se vor rupe, iar hainele cusute vor provoca junghiuri.
Obiceiuri vechi dacice – Se credea că ziua sacrificării porcului este un moment magic, de tranziție, în care spiritele rele sunt alungate. Totodată, se spunea că Ignat vindecă porcii de boli și le ia sufletele în ziua aceasta.
Citeste si: Diane Delano, actrița din „Northern Exposure”, găsită moartă în propria casă- radioimpuls.ro
Citește și: Ignatul 2024: Cum se face pomana porcului? Tradiții și obiceiuri românești de mult uitate
Tăierea porcului are o puternică semnificație ritualică- Bărbații fac semnul crucii pe fruntea porcului cu cuțitul, spunând „Doamne ajută să-l mâncăm sănătoși”. Carnea este apoi împrețită și sortată pentru mesele de Crăciun.
Ignatul – un prilej de reunire a familiei
De-a lungul timpului, tăierea porcului a devenit mai mult decât un ritual. Este un prilej pentru reunirea familiei, fiecare membru având un rol bine stabilit: bărbații se ocupă de sacrificarea și pârlirea porcului, iar femeile se ocupă de tranșarea și pregătirea cărnii. Cei mici sunt întreținuți prin jocuri tradiționale, precum suirea pe porc după pârlire sau gălăgia bășicii porcului umplută cu grăunțe.