In articol:
- Bugetul pe 2022, votat pe repede înainte
- Bugetul pe 2022 avizat de CSAT
- Premierul Ciucă: Este un buget responsabil
- USR au putea ataca la CCR bugetul pe 2022. Care e motivul
- Cine primește mai mulți bani în 2022
- Cine primește mai puțini bani în 2022
Proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat a întrunit 291 voturi „pentru” şi 119 „împotrivă”. Proiectele vor fi trimise preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.
Citeste si: A murit academicianul Dan Berindei. Celebrul istoric era descendent al familiei Brâncoveanu
Citeste si: Amenzi uriașe după asediul de la Parlament
Bugetul pe 2022, votat pe repede înainte
Miercuri, Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au aprobat proiectul Legii bugetului de stat şi pe cel al bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022.
Ulterior, parlamentarii au dezbătut pe articole, în plenul reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor, bugetul pe anul viitor.
Citeste si: Președintele Klaus Iohannis, creștere semnificativă a bugetului pentru 2022
Comisiile de buget-finanţe au finalizat, miercuri, rapoartele la cele două proiecte, după dezbateri de aproximativ 15 ore, pe parcursul zilelor de marţi şi miercuri.
Citeste si: Greva declanșată de angajații CFR a luat sfârșit
Bugetul pe 2022 avizat de CSAT
Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu a precizat faptul că proiectul de buget pentru anul 2022 aprobat luni de Guvern a primit toate avizele necesare în prealabil, inclusiv avizul din partea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Avizul CES a fost unul negativ, dar este unul consultativ. Consiliul Fiscal a avut o opinie în ceea ce privește proiectul, considerată pertinentă.
Administraţia Prezidenţială a spus că propunerile pentru bugetul pe 2022 din partea instituțiilor din domeniul apărării ţării şi securităţii naţionale au primit aviz cu acordul individual al membrilor CSAT.
Citeste si: Premierul Nicolae Ciucă, schimbări pentru programul „Prima Casă”
Premierul Ciucă: Este un buget responsabil
Premierul Nicolae Ciucă a spus că bugetul pe 2022 a fost construit responsabil pentru a ține cont de situațiile dificile cu care se confruntă România, la fel ca alte state.
„Mă refer la criza sanitară provocată de COVID 19, şocul preţurilor la energie, respectând, însă nevoia de consolidare bugetară, atât de importantă pentru creşterea sustenabilă şi sănătoasă a economiei. În acest context, am reuşit în bugetul pentru anul viitor să menţinem o serie de pârghii care păstrează atractivitatea investitorilor pentru economia românească, dar şi să pregătim investiţii majore finanţate din fonduri naţionale şi europene”, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă.
Citeste si: Școlile ar putea să se închidă în ianuarie, din cauza unei greve generale a cadrelor didactice
USR au putea ataca la CCR bugetul pe 2022. Care e motivul
USR ia în calcul atacarea la Curtea Constituţională a legii bugetului pe 2022, spune președintele partidului, Dan Barna. El susține că localitățile conduse de primari USR nu au primit alocări în bugetul pe anul viitor.
„Este o discriminare faptul că unităţile administrativ-teritoriale cu primari USR nu au alocări în bugetul pentru anul viitor. Purtăm acest discuţii şi sperăm să ajungem la o soluţie. Nu respingem nici perspectiva de a ataca la CCR, pe acest criteriu”, a spus deputatul USR.
Dan Barna a adăugat că USR a depus amendamente, dar că acestea sunt „respinse pe bandă rulantă”.
Citeste si: Cu cât se scumpește gigacaloria în București
Cine primește mai mulți bani în 2022
Unul dintre câștigătorii alocării bugetare pentru 2022 este președintele Klaus Iohannis. Administrația prezidențială va avea la dispoziție un buget cu aproximativ 23% mai mai mare decât execuția preliminară pentru anul în curs.
Nu doar Președinția are parte de un buget mai mare în 2022, ci și serviciile de securitate au parte de plusuri mari, după cum scrie Hotnews.ro.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Astfel, SRI primește cu 8,29% mai mulți bani în 2022, SIE cu 44,7% mai mulți, SPP – cu 26% și STS cu 37%. Alte ministere și instituții cu buget mai mare:
Senatul: 217,7 milioane lei, mai mare cu 1,76%
Camera Deputaților: 505,6 milioane lei (15,5%)
Secretariatul General al Guvernului: 2,237 miliarde lei (10%)
Ministerul Afacerilor Interne: 23,3 miliarde lei (13,5%)
Ministerul Afacerilor Externe: 1,21 miliarde lei (10,3%)
Ministerul Agriculturii: 24,58 miliarde lei (3,7%)
Ministerul Apărării: 23,1 miliarde lei (15,6%)
Ministerul Culturii: 1,29 miliarde lei (46,8%)
Ministerul Transporturilor: 17 miliarde lei (20,5%)
Ministerul Educației: 29,98 miliarde lei (7,25%)
Ministerul Sportului: 521,5 milioane lei (1,94%)
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: 12,79 miliarde lei (355%)
Ministerul Familiei (cel al Gabrielei Firea):183 milioane lei (e o instituție nouă ce se desprinde din Ministerul Muncii)
Ministerul Economiei: 447,9 milioane lei (68%)
Ministerul Muncii: 56,5 miliarde lei (6,7%)
Ministerul Mediului: 2,36 miliarde lei (18,3%)
Ministerul Cercetării: 1,78 miliarde lei (0,61%)
Serviciile
SRI – 3,17 miliarde lei (8,29%)
SIE – 600,2 milioane lei (44,7%)
SPP – 366,9 milioane lei (26%)
STS – 938,2 milioane lei (37%)
Alte instituții cu creștere:
Academia Română: 452,4 milioane lei (1%)
Institutul Cultural Român: 32,5 milioane lei (14%)
Academia Oamenilor de Știință din România: 9,9 milioane lei (232%)
Curtea de Conturi: 428 milioane lei (23%)
Consiliul Concurenței: 79,8 milioane lei (0,77%)
Avocatul Poporului: 24,8 milioane lei (10,7%)
CNA: 14,4 milioane lei (1,5%)
Consiliul Legislativ: 13,5 milioane lei (1%)
Inspecția Judiciară: 38,9 milioane lei (4%)
ANSVSA: 1,46 miliarde lei (8%)
AGERPRES: 24,8 milioane lei (1,63%)
SRR: 370 milioane lei (2%)
TVR: 380 milioane lei (1,88%)
Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului: 32,1 milioane lei (84%)
Cine primește mai puțini bani în 2022
Ministerul Energiei: 3,342 miliarde lei (-7,9%)
Ministerul Finanțelor: 5,87 miliarde lei (-16%)
Ministerul Antreprenoriatului și Turismului: 2,57 miliarde lei (-44%)
Ministerul Justiției: 4,96 miliarde lei (-8%)
Ministerul Dezvoltării: 7,72 miliarde lei (-21,6%)
Ministerul Public: 1,54 miliarde lei (-18,7%)
Ministerul Sănătății: 23,5 miliarde lei (-0,1%)
ANI: 33,5 milioane lei (-6,9%)
Autoritatea Electorală Permanentă: 298,7 milioane lei (-36,6%)