In articol:
- Pască cu aluat de cozonac. Iată cât de simplu se prepară
- Ingrediente
- Pască cu aluat de cozonac. Mod de preparare:
- Pască cu aluat de cozonac. De ce se face pască de Paște?
Pască cu aluat de cozonac. Pasca este preparatul nelipsit de pe masa de Paşte.
Deşi obiceiurile şi reţetele s-au diversificat şi acum se face şi pască cu ciocolată, pască cu smântână, pască cu fructe, pască fără aluat, pasca tradiţională moldovenească, împletită, rămâne preferata românilor.
Citeste si: Friptură de miel la cuptor cu vin// Pulpă de miel la cuptor- rețetă pentru Paște
Pască cu aluat de cozonac. Iată cât de simplu se prepară
Reţeta este una dintre cele mai simple, iar gustul nu se compară cu nimic din ce ai putea cumpără în comerţ
Ingrediente
- 200 g zahăr
- 200 g unt
- 25 g drojdie
- coaja de lămâie şi portocală
- 1 kg brânză de vaci
- 2 linguri smântână
- 2 linguri făină
- 4 ouă
- 250 g zahăr
- 200 g stafide
- 2 pliculete zahăr vanilat
- coajă de lămâie şi de portocală
- 1 praf sare
- 60 ml lapte
- 300 g făină
Citeste si: Cozonac fără frământare rețetă: Este, pur și simplu, savuros!
Pască cu aluat de cozonac. Mod de preparare:
1. Într-un bol se pune făina, se face un gol la mijloc şi se adaugă ouăle, maiaua pregătită din drojdie, lapte şi puţin zahăr şi se frământă adăugându-se toate ingredientele.
Pască cu aluat de cozonac. Se obţine un aluat de cozonac şi se lasă să crească lângă o sursă de căldură.
Citeste si: Pască fără aluat. Va fi vedeta mesei de Paște! Iată cum se prepară, pas cu pas
2. Separat, în alt bol, se pun: brânza de vaci, smântâna, zahă rul, coaja de lămâie şi de portocală, un praf de sare, făina, zahărul vanilat şi ouăle.
Toate acestea se amestecă cu mixerul iar la sfârşit se adaugă stafidele.
3. Foaia de aluat, după ce a crescut, se aşază în tava unsă cu unt. Se formează cu mâna, pe planşetă un sul răsucit de grosimea unui deget şi se taie în două.
Citeste si: Ciorbă de miel, cea mai delicioasă rețetă pentru Paște
Pască cu aluat de cozonac. Cele două bucăţi se întind cu sucitorul. Prima foaie se aşază în tava unsă cu unt, se toarnă compoziţia de brânză şi apoi se acoperă cu cealaltă foaie, presându-se uşor să nu iasă brânza, conform unica.ro
4. Se bagă în cuptor la o temperatură potrivită, aceeaşi de la început până la sfârşit.
După ce s-a copt, se lasă la răcit la temperatura camerei câteva ore şi se pudrează cu zahăr pudră.
Pască cu aluat de cozonac. De ce se face pască de Paște?
Obiceiul de Paște de a mânca miel și pască este legat de ritualul pascal evreiesc.
Pasca creştinilor este ca o pâine rotundă, gustoasă, seminificând promisiunea învierii trupurilor şi a vieţii veşnice. Dulceaţa aluatului sugerează împlinirea sufletească ce urmează strădaniei din post.
Citeste si: Ouă de Paște. Greșeala pe care mulți o fac atunci când cumpără ouă. Ai observat vreodată acest detaliu?
Pasca este dusă obligatoriu la biserică, pentru a fi sfinţită. Prin stropire cu vin, paca devine ritualic o reprezentare a jertfei Mântuitorului.
Pască cu aluat de cozonac. Pasca este împodobită cu o cruce, inluzând astfel toată simbolistica Crucifixului, iar pe margine sunt două fâşii de cocă răsucite, întruchipând coroana de spini a lui Hristos.
În datina ebraică, mielul se mănâncă ritual cu azimă (pâine nedospita) și cu ierburi amare, pentru a aduce aminte de greutățile îndurate în robia egipteană.
La Cina cea de Taină, Isus și apostolii au mâncat miel după ritualul evreiesc, iar azima este reprezentată de pască.
Citeste si: Rețetă drob de miel/ Rețetă drob de pui- Simplu și delicios
Pentru creștini, mielul, pasca și vinul sunt simboluri cu noi semnificații: Mielul este Isus Hristos, care își accepta sacrificiul. Pasca frântă și vinul turnat semnifică sacrificiul christic.
Pască cu aluat de cozonac. Pasca este preparată în ajunul Învierii. Adevărata pască este aceea care se taie în bucățele mici, se pune în pachețele și se duce la biserică pentru a fi sfințită.
Citeste si: Cum să mâncăm de Paște ca să nu ne îngrășăm. Sfaturile nutriționistului
Bucățile de pască sunt duse acasă și păstrate pentru a-i face pe credincioși părtașii binecuvântării lui Dumnezeu, crezându-se a avea puterea de a alunga bolile și necazurile, conform wikipedia.org.