Ce se întâmplă în corpul tău când ții post 40 de zile? E uimitor
Postul Paștelui 2020. Beneficiile postului. Postul Paștelui 2020 începe luni, 2 martie. Află ce se întâmplă în corpul tău când ții acest post de 40 de zile!
Postul Paștelui 2020. Beneficiile postului. În general, postul are două aspecte: unul trupesc şi altul sufletesc, spiritual.
Ambele forme reprezintă o unitate benefică pentru corp şi minte.
Postul presupune adoptarea unei diete din care au fost excluse atât carnea cât şi produsele de origine animală, grăsimile şi consumul de alcool.
Multe persoane țin post.
Știai că o singură zi de post pe săptămână poate aduce numeroase beneficii organismului? Asta deoarece nu te vei mai îmbolnăvi cu ușurință.
În plus, în timpul postului, vei scăpa de energia negativă acumulată în corp. De asemenea, și mintea ta se va curăța de lucrurile negative.
Cei care țin post negru trebuie să știe că în felul acesta nivelul zahărului din sânge se va regla.
Asta se întâmplă deoarece pancreasul tău nu va mai lucra.Un alt aspect interesant care trebuie menționat este acela că după o zi de post negru, corpul tău va fi mai tânăr cu cel puțin o lună. Ai grijă, însă, ca în ziua respectivă să te hidratezi așa cum se cuvine.
Celulele și organele corpului au nevoie de apă pentru a se hidrata. De asemenea, apa te ajută să scapi de țesutul adipos, deci și de kilogramele nedorite. Nici celulita nu va mai fi o problemă pentru tine dacă te vei hidrata corespunzător.
Dacă ți se face foame în timpul zilei când ții post negru, încearcă să bei apă și astfel va dispărea senzația aceea.
După ora 18, când postul se termină, poți consuma o salată ușoară, făcută din morcov ras și varză. Ori poți alege o salată de pătrunjel.
Însă nu exagera cu mâncarea. Când ții post poți consuma și ceaiuri din plante, dar fără a le îndulci cu zahăr sau miere.
Așadar, postul îți ajută atât corpul, cât și mintea. Sunt mai multe beneficii pe care trebuie să le cunoască toți cei care țin post, scrie revistateo.ro.
Postul oferă claritate, energie şi putere de concentrare, fiind benefic atât trupului cât şi minţii.
Un aspect de care trebuie ţinut cont este că atunci când ţii post trebuie să îi acorzi corpului atenţia cuvenită şi să nu îl privezi de mineralele şi vitaminele esenţiale bunei lui funcţionări.
Postul este şi despre redescoperirea legăturii noastre cu divinitatea, despre conexiunea noastă spirituală, îndreptarea atenţiei către suflet şi meditarea pentru a atinge un echilibru perfect zi de zi.
Postul înseamnă curăţare, detoxificare, linişte, pace, drumul către regăsirea cu sine. Altfel spus favorizează îndepărtarea cauzelor care provoacă boli, cum sunt anxietatea sau stresul.
Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro
Tehnic vorbind, organismul resimte postul abia după primele 24 de ore, dar, din punct de vedere chimic, lipsa hranei determină utilizarea rezervelor din carbohidraţi ca sursă de energie, scrie clisksanatate.ro.
Postul Paștelui 2020 sau Postul Mare 2020 începe pe 2 martie. Postul Paștelui are loc înaintea Învierii Mântuitorului și este cel mai lung și mai aspru dintre toate cele patru posturi importante de peste an. Oamenii mai numesc acest post și Postul Mare. Postul Mare durează patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor.
Perioada aceasta amintește de postul celor 40 de zile ținute de Mântuitor înainte de începerea activității sale Mesianice. Din această cauză, Postul cel Mare mai poartă numele de Paresimi.
În vechime, mai exact la finalul celui de-al treilea secol, Postul Mare a fost împărțit în două perioade: Postul prepascal, (Postul Paresimilor – care ținea până în Duminica Floriilor) și Postul Paștilor (Postul pascal), cu durată de o săptămână. Sinodul ecumenic de la Niceea (325) a adus și stabilirea actuală a duratei Postului Paștelui.
În perioada aceasta de 40 de zile este interzis consumul de carne sau de lactate. Mai mult decât atât, creştinii trebuie să se reţină de la anumite gânduri necurate, pofte, petreceri, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoţit de postul sufletesc.
După perioada de post, creștinii merg la biserică, unde se spovedesc și se împărtășesc.
Totodată, în această perioadă se spune că este bine să se facă și o slujbă de sfințire a casei.
Preotul este chemat la casa enoriașilor, unde are loc stropirea cu apă sfinţită a celor prezenţi şi a tuturor camerelor.
De asemenea, se fac şi rugăciuni pentru ocrotirea şi binele casei şi pentru sănătatea trupească şi sufletească a celor care locuiesc în ea.
În timpul Postului Mare, credincioşii vor să petreacă această etapă spirituală mult mai aproape de Dumnezeu, potrivit Bisericii.
De aceea, în acest interval de nevoinţă, postitorii merg la preotul lor duhovnic și-i mărturisesc păcatele, renunţând la petrecerile mondene, însoţite de bucate „de dulce” şi de alcool.
Singurul post care are două Lăsatul Secului este cel al Sfintelor Paști, cunoscut și sub numele de Postul cel Mare. Primul Lăsatul Secului este pentru carne și s-a ținut în Duminica Înfricoșătoarei Judecăți (11 februarie), iar celalalt este pentru ouă, pește și lactate și a fost în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (a Lăsatului sec de brânză), 18 februarie.
Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteşte astfel: în primele două zile (luni şi marţi din prima săptămâna) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.
Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn.
În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.
Se dezleagă de asemenea la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără ţinere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie), Sfinţii 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, înainte-serbarea şi după-serbarea Buneivestiri (24 şi 26 martie), iar după unii şi în Joia Patimilor. La praznicul Buneivestiri (25 martie) şi Duminica.
Floriile se dezleagă şi la peşte (când însă Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn şi vin, iar când cade în vinerea sau sâmbăta acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin).
În postul Paștilor din acest an, dezlegare la peşte este în 25 martie, când se sărbătorește Bunavestire şi în 1 aprilie (Intrarea Domnului în Ierusalim), de Florii.
Motivul principal al postirii în Postul Paştelui era pregătirea catehumenilor care urmau să fie botezaţi de Paşti şi să între în biserica.
Totuşi, Postul Paştelui a devenit absolut firesc o perioară de pregătire spirituală pentru toţi creştinii să sărbătorească Învierea Domnului nostru Iisus Hristos.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
În Postul Mare creştinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunţarea la alimentele de provenienţă animalice.
Mai mult, aceştia trebuie să se înalte sufleteşte prin rugăciune alături de fapte bune.
Postul reprezintă reţinerea totală de la anumite alimente şi băuturi în scop religios şi moral. Mai mult, creştinii trebuie să se reţină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoţit de postul sufletesc.
Credinciosul trebuie să fie pios, smerit, să ii ajute pe semenii lui și să uite orice supărări, ură, să îi ierte pe cei care i-au greșit și să le ceară iertare celor cărora le-a greșit.
Timp de 40 de zile, cât va ţine Postul Paştelui sau Postul Mare, nu se mănâncă de dulce, iar trupul se purifică odată cu sufletul, cel dintâi prin regim, cel de-al doilea prin rugăciune şi gânduri bune. Aşadar, în aceste săptămâni, nu se consumă carne, ouă, lapte sau brânzeturi. De asemenea, nu vom mânca nici peşte sau untdelemn şi este interzis fumatul şi alcoolul.
Din dorinţa de a ţine post, foarte multe persoane apelează la alimente total nesănătoase din comerţ, care sunt dezechilibrate din punct de vedere nutriţional.
Pateul vegetal, mezelurile vegetale, chiftelele prăjite din soia, cartofii prăjiţi, covrigul sau diversele combinaţii de făinoase (sticksuri, covrigei, inelele de pâine prăjită cu diverse arome) nu trebuie să ocupe cea mai mare parte din alimentaţia ta chiar dacă ţi-ai propus să ţii post.
De asemenea, nici excesul de pâine albă sau cartofi nu constituie o opţiune tocmai bună pentru o perioadă lungă de timp, deoarece organismul nu va avea zilnic nutrienţii necesari pentru a funcţiona la capacitate maximă.
Medicii spun că postul este unul foarte restrictiv, din punctul de vedere al alimentaţiei, practicanţii săi fiind privaţi de proteinele complexe ce se găsesc în carne, ouă şi lactate.
Aceste alimente pot fi înlocuite cu produse de origine vegetală, cum ar fi soia, fasole, ciuperci etc. Odată cu privarea de proteine, apare şi o carenţă de vitamine şi oligoelemente vitale, care se găsesc în produsele de origine animală (vitamina A, D, complexul B).
Aceste lipsuri conduc la schimbări ale metabolismului, precum şi la încetinirea anumitor funcţii ale organismului (cum ar fi procesul de creştere, sinteza de hormoni), ceea ce face ca efectele benefice ale postului (în plan fizic şi spiritual) să fie însoţite de unele mai puţin dorite, cum ar fi riscul de creştere în greutate (prin consumul excesiv de alimente cu conţinut exclusiv sau majoritar de hidraţi de carbon (glucide) – pâine, paste, mălai, dulciuri, cartofi, fasole etc.).
Găteşte alimente diverse, alegând în fiecare săptămână câteva legume pe care să le foloseşti pentru tocăniţe şi supe/ciorbe.
Nu mânca toate produsele de post pe care le găseşti la supermarket!
Fii selectiv şi citeşte înainte lista cu ingrediente. Iar dacă poţi să le prepari acasă este de preferat să facă acest lucru în weekend pentru a fi aprovizionată în timpul săptămânii.
Alege 2-3 opţiuni pentru micul dejun (de exemplu, în loc de cereale cu lapte de vacă foloseşte laptele vegetal, în loc de pâine cu pateu de porc alege pâinea cu pastă de năut, salată de vinete, pastă de avocado, zacuscă, pateu de linte, în loc de cereale cu iaurt prepară un terci din fulgi de ovăz cu diverse fructe proaspete sau uscate, înlocuieşte untul cu unt de arahide sau de cocos presat la rece etc).
Pentru mesele de prânz şi cină înlocuieşte preparatele din carne cu ciuperci, oleaginoase crude, leguminoase, quinoa, orez integral, paste integrale care vor oferi consistenţă mâncării şi un plus de nutrienţi.
Pentru ca organismul să beneficieze de vitamine, minerale, antioxidanţi, fibre, grăsimi bune şi proteine de calitate este esenţial să ai o alimentaţie diversificată pe perioada postului.
Baza reţetelor tale o vor constitui legumele şi verdeţurile la care se adaugă ingrediente la fel de valoroase pentru cantitatea lor bogată în proteine.
Fasolea boabe, năutul, mazărea, lintea, verdeţurile crude (spanacul, pătrunjelul, leurda, urzicile, andivele, rucola, salata verde), legumele crucifere (broccoli, conopidă, varza) şi orice alte legume care sunt pe placul tău nucile şi seminţele neprăjite, orezul integral (brun) sau basmati, ovăzul, hrişca, fructele proaspete, avocado şi uleiul de măsline sau de floarea-soarelui presate la rece.
Dacă vrei să respecţi Postul Paştelui şi să profiţi de ocazie şi pentru a scăpa de kilogramele în plus, este important să-ţi stabileşti un regim de viaţă cât mai echilibrat, ca să nu-ţi pierzi energia când renunţi temporar la proteinele de origine animală.
Nivelul glicemiei în sânge, de care depinde energia ta zilnică poate scădea brusc şi după o masă copioasă. Încearcă să mănânci doar cât îţi trebuie, fără să-ţi umpli burta, indiferent dacă mănânci salată de legume sau altă gustare cu conţinut redus de calorii.
Asigură necesarul zilnic de vitamine şi minerale cu cel puţin o masă de verdeţuri. Poţi mânca frunze de la orice legumă, însă urizicile şi spanacul au conţinutul nutritiv cel mai ridicat.
Nu este necesar să fierbi îndelung spanacul, poţi adăuga frunze proaspete şi în salate, alături de alte legume de sezon, pătrunjel şi salata creaţă roşie.