A fost publicată programa pentru Evaluarea Națională 2021 la Limba și lirereatura română. Află ce fel de cerințe vor fi anul acesta și ce s-a schimbat între timp.
Programa Evaluare Națională 2021 Limba și Litereatura Română[Sursa foto: PixaBay]Prezenta programă este realizată în conformitate cu prevederile din Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română, clasele a V-a – a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a din anul școlar 2020-2021 evaluează competențele șiconținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Etapele intermediare ale formării competențelor specifice pe care le conține programa de evaluare și detalierea conținuturilor sunt prezentate în programa școlară în vigoare.
1. Receptarea textului scris de diverse tipuri
1.1. Identificarea informaţiilor importante, a temei, a ideilor principale/secundare din texte literare și nonliterare, continue, discontinue şi multimodale
1.2. Corelarea informaţiilor explicite şi implicite din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale
1.4. Prezentarea unor răspunsuri personale, critice sau creative pe marginea unor texte diverse
1.5. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse
1.6. Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii
1.7. Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue și multimodale
1.8. Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple
Redactarea textului scris de diverse tipuri[Sursa foto: PixaBay]2. Redactarea textului scris de diverse tipuri
2.1. Redactarea unui rezumat sau a unui text, simplu sau complex, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate
2.2. Redactarea unui text complex, în care să îşi exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite
2.3. Adecvarea textului scris la situația și scopul de comunicare
2.4. Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al coerenţei şi al clarităţii
2.5. Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale
3. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise
3.1. Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii române literare, pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative
3.2. Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse
3.3. Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o comunicare corectă
3.4. Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere şi uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare
3.5. Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă morfosintactică,
fonetică şi lexicală
3.6. Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică și analogică (analiză, sinteză, generalizare şi
abstractizare) prin utilizarea deprinderilor de comunicare corectă în limba română literară
4. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional
4.2. Asocierea unor experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi
Citeste si: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul- catena.ro
4.3. Compararea unor elemente comune identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare sau a unor tradiții românești cu tradiții din alte culturi
4.4. Argumentarea unui punct de vedere privitor la valori culturale sau la elemente specifice ale culturii naționale și ale culturii altor popoare
Conţinuturi
− Eu și universul meu familiar; Eu și lumea din jurul meu; Orizonturile lumii și ale cunoașterii; Reflecții asupra lumii.
Lectură Evaluare Națională 2021 [Sursa foto: PixaBay]
− Cuvinte-cheie, idee principală, idee secundară, temă; planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei;
− Tipare textuale de structurare a ideilor: textul narativ (narativul literar – în proză, în versuri: timp, spaţiu; instanţele comunicării narative: autor, narator, personaje, mijloace de caracterizare; narațiunea la persoana
a III-a și la persoana I; acțiune, momentele subiectului/etapele acţiunii; narativul nonliterar: acțiune, participanți, timp, spaţiu; narativul în texte multimodale – text și imagine, banda desenată); textul descriptiv
(descriptivul literar – în proză, în versuri; descriptivul nonliterar); textul dialogat (în textul literar și în textul nonliterar); textul explicativ; textul argumentativ; texte care combină diverse structuri textuale (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ)
− Tipuri de texte: textul epic, textul liric, textul dramatic (autor, personaj dramatic; rolul indicațiilor scenice; rolul dialogului);
− Versificație: rima, strofa, măsura versurilor;
− Strategii de comprehensiune: inferențe simple (relații cauză-efect, problemă-soluţie etc.); predicții; împărtășirea impresiilor de lectură; integrarea informațiilor textului în propriul univers cognitiv și afectiv; reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic; compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conținutului și al structurii;
− Strategii de interpretare: răspuns afectiv; mesajul/mesajele textului; interpretarea limbajului figurat (personificarea, comparaţia, epitetul, enumerația, repetiția, metafora, antiteza); interpretări multiple; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite.
− Etapele scrierii: generarea ideilor, planificare, scriere; rescrierea textului pentru a-i da coerență și claritate,
pentru a nuanța ideile; corectarea greșelilor; prezentarea textului: scrisul de mână, așezarea în pagină; părţile
textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe; organizarea unui text în funcție de situația de comunicare;
adecvarea la temă; etica redactării;
− Planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei; rezumatul; transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă;
− Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, dialogat, explicativ, exemplificare; argumentativ;
comparaţie, analogie, pro-contra; integrarea părților etc.;
− Alte tipuri de texte: scrisoarea, e-mailul, jurnalul etc.;
− Comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoţii (bucurie, uimire, frică); caracterizarea
personajului;
− Stil: proprietatea termenilor, puritate şi adecvare situaţională, originalitate, naturaleţe, varietate, concizie,
corectitudine gramaticală, respectarea normelor ortografice şi de punctuaţie, modalități de exprimare a
preferințelor și a opiniilor.
Citeste si: Evaluare Națională clasa a IV-a. Miercuri, 19 mai 2021, elevii susțin proba la matematică
Elemente de construcție a comunicării
− Enunțul: enunțuri asertive, interogative, exclamative, imperative; propoziția simplă, propoziția dezvoltată;
propoziția afirmativă, propoziția negativă; fraza: coordonarea prin juxtapunere și prin joncțiune; conjuncții
coordonatoare; subordonarea prin conjuncții subordonatoare, prin pronume și adverbe relative, norme de
punctuație; construcţii sintactice: construcţii active/construcţii pasive cu verbul a fi; construcţii impersonale;
construcţii cu pronume reflexive; construcţii incidente; realizări propoziționale ale unor funcții sintactice:
atributiva, completiva directă, completiva indirectă și completiva prepozițională; norme de punctuație.
− Predicatul verbal, predicatul nominal; numele predicativ; acordul numelui predicativ; subiectul exprimat
(simplu şi multiplu); subiectul neexprimat (inclus, subînțeles); acordul predicatului cu subiectul; atributul (realizări
prin adjectiv, substantiv, pronume, adverb); apoziția; complementul: complementul direct, complementul indirect
și complementul prepozițional; circumstanțialul de mod, circumstanțialul de timp, circumstanțialul de loc,
circumstanțialul de cauză, circumstanțialul de scop; topica în propoziție; norme de punctuaţie (virgula);
− Verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul și timpul): moduri verbale (indicativ,
imperativ, conjunctiv, condiţional-optativ) și timpurile lor; timpuri simple şi compuse; verbe auxiliare (a fi,
a avea, a vrea); verbe copulative (a fi, a deveni, a ajunge, a ieși, a se face, a părea, a rămâne, a însemna);
verbe predicative; forme verbale nepersonale: infinitivul, gerunziul, participiul, supinul; utilizări sintactice ale
formelor verbale nepersonale; posibilități combinatorii ale verbului;
− Prepoziția;
− Substantivul: genul, numărul, cazul; tipuri de substantive: comun, propriu; substantive colective, substantive defective; articolul hotărât, articolul nehotărât, articolul genitival; punctuaţia vocativului; posibilități combinatorii ale substantivului;
− Pronumele; tipuri de pronume: pronumele personal, personal de politețe (flexiunea pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul; flexiunea cazuală); pronumele reflexiv (diferența dintre pronumele reflexiv și pronumele personal); anticiparea și reluarea prin clitice pronominale (forme neaccentuate ale pronumelor)
în cazul unor complemente; posibilități combinatorii ale pronumelor; pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv; pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ; folosirea corectă a pronumelor și a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ, nehotărât, negativ; negaţia în propoziţie; posibilități combinatorii ale pronumelor și ale adjectivelor pronominale; aspecte ortografice;
− Adjectivul; gradele de comparație; articolul demonstrativ; acordul adjectivului cu substantivul; topica adjectivului; adjectivul participial; posibilități combinatorii ale adjectivului;
− Adverbul; tipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc);
− Numeralul; aspecte normative;
− Interjecția. Onomatopeele. Interjecția predicativă.
Ortoepie şi ortografie: alfabetul limbii române; ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic; articolul de dicționar; tipuri de sunete: vocală, consoană, semivocală, corespondenţa sunet-literă; diftong, triftong, hiat; silaba, despărțirea în silabe (principiul fonetic); accentul, utilizarea corectă a accentului, variante accentuale admise/neadmise de normă.
− Cuvântul, unitate de bază a vocabularului: formă şi sens (sensul de bază și sensul secundar; sensul propriu, sensul figurat); rolul contextului în crearea sensului; categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; câmpul lexical;
− Mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului: derivarea, compunerea, conversiunea; cuvânt de bază şi cuvânt derivat; familia lexicală;
− Îmbinări libere de cuvinte, locuțiuni, cuvinte compuse;
− Confuzii paronimice; pleonasmul.
Variaţie stilistică: limba standard; normă și abatere; limba vorbită şi limba scrisă (selecţia lexicală, construcţia frazei); limbaj popular; variaţie regională a limbii; termeni ştiinţifici; valori stilistice ale diminutivelor; organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale şi a anaforelor.
− Identitate personală – identitate națională – diversitate culturală și lingvistică;
− Elemente de mitologie românească; modele comportamentale în textele literaturii universale;
− Valori ale culturii populare în spațiul românesc; valori culturale românești.
Notă: Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor specifice.
