Nicio altă băutură nu exprimă bucuria vieții mai bine decât un spumant. Efervescență care încântă, bule care gâdilă, dificil de băut dintr-o înghițitură, perfect de savurat în înghițituri mici, toate aceste cuvinte pot descrie deopotrivă un vin spumant și experiența vieții.
Răsfățul este fără excepție asociat cu un anumit tip de băutură. Spumantul are acel ”ceva” prețios, a cărui valoare este dată tocmai de raritatea sa. Există un motiv puternic pentru care spumantul se consumă doar la ocazii deosebite: calitatea sa incontestabilă.
Deși majoritatea oamenilor se gândesc la șampanie atunci când aud vin spumant, un cunoscător va ști imediat că între cele două băuturi există mai multe diferențe.
Citeste si: Se scumpesc sampania si piscoturile
Pentru a putea purta numele de șampanie, băutura trebuie să fie produsă în zona Champagne. Licoarea efervescentă originară din Franța este supusă unor reglementări stricte. În schimb, spumantul care provine din orice altă regiune geografică, nu poate purta denumirea de șampanie. În afara regiunii din Franța, spumantul franțuzesc poartă denumirea de Cremant. Sunt permise doar anumite soiuri de struguri, iar procesul de fabricație este standardizat. Acesta se numește "methode traditionnelle" sau metoda tradițională și implică două rânduri separate de fermentație: una într-un rezervor sau butoi, iar a doua în sticla în care va fi comercializată băutura. Această etapă din urmă conferă caracteristicile băuturii denumită șampanie.
Citeste si: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti- catena.ro
Spumantul produs în orice altă regiune geografică poate avea un cupaj diversificat. Nu există restricții în ceea ce privește soiurile utilizate. Metoda Cuve se utilizează pentru obținerea băuturii numite Prosecco. Pentru acest tip de spumant vinul fermentează a doua oară în cisterne din oțel inoxidabil. Această metodă de fabricație este mai rapidă, iar bulele sunt mai mari.
Citeste si: Până una, alta să curgă șampania
Vinurile spumante sunt clasificate în funcție de conținutul de zahăr. Există sortimente: brut natural, extra brut, brut, extra dry, sec, demisec și dulce. Un alt criteriu de clasificare îl reprezintă presiunea din sticlă. Astfel, există spumante de presiune înaltă și spumante de presiune joasă.
Citeste si: Bauturi digestive de nelipsit la masa de Paste
Atunci când savurezi un pahar de vin spumant, gândește-te la faptul că cea mai veche metodă de producție datează din anul 1531. Oamenii au descoperit farmecul efervescenței obținute prin fermentația vinului în sticlă. Metoda s-a păstrat până în prezent, alături de alte procedee.
O altă metodă de obținere a vinurilor spumante este metoda clasică, tradițională, cunoscută sub numele de metoda Champenoise. Vinurile utilizate ca materie primă sunt introduse în sticle la care se adaugă o licoare de tiraj. Are loc o a doua fermentație, maturare de lungă durată (minimum 9 luni) urmată de remuaj și degorjare.
Cea mai nouă metodă se numește Charmat (Martinotti) și presupune ca a doua fermentație să aibă loc în cisterne din oțel inoxidabil, cu temperatură controlată, speciale construite pentru a face față presiunii din timpul fermentării, când se degajează dioxidul de carbon.
Citeste si: VIDEO- Doamnele și domnișoarele se răsfață la saloanele de înfrumusețare
Tendința vinului liniștit din regiunea Champagne de a face spumă a fost observată din Evul Mediu, dar a fost considerată un defect al vinului și s-a încercat eliminarea acestui proces, care provoca pierderi din cauza faptului că sticlele se spărgeau din cauza presiunii. Ulterior, când gustul pentru efervescența băuturii a început să crească vânzările, pivnicerii trebuiau să poarte măști grele de fier, care să-i apere de sticlele ce explodau. Circumstanțele misterioase ce înconjurau procesul de fermentare i-au determinat pe unii critici să denumească vinul spumant „Vinul Diavolului”.
