Canalul Bâstroe. Un subiect extrem de controversat este Canalul Bâstroe, care a iscat numeroase discuții între România și Ucraina. Proiectul ucrainean a fost reclamat de țara noastră la nivel internațional în contextul în care poate avea un impact puternic asupra mediului și Deltei Dunării.
Canalul Bâstroe. Care este motivul discuțiilor dintre România și Ucraina?
[Sursa foto: colaj pixabay]Canalul Bâstroe. Proiectul ucrainean privind construcția canalului Bîstroe a reprezentat o problemă pentru România încă de acum 19 ani.
Canalul Bâstroe face legătura între Dunăre şi Marea Neagră. Proiectul ucrainean a început în anul 2004 și încă de atunci, România a cerut Ucrainei să oprească acest proiect, deoarece această legătură dintre Dunăre şi mare trece prin mijlocul Deltei Dunării, ajungându-se astfel la o încălcare de convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului.
Citește și: Fenomen rar în România. Cum au fost surprinși delfinii
România nu știa toate detaliile acestui proiect de la început, aflând cu exactitate ce ar presupune abia în 2007. Kievul a ignorat complet avertismentele autorităţilor române, dar şi pe cele ale organizaţiilor internaţionale de mediu.
Compania care gestionează proiectul anunţa în urmă cu câțiva ani că intenţionează să termine lucrările de amenajare la Bâstroe până în 2011, iar în 2020, Ucraina anunța că renunță la finalizarea proiectului inițial.
Citeste si: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi- catena.ro
Canalul Bâstroe. Care este motivul discuțiilor dintre România și Ucraina?
Deşi autoritățile ucrainene arătau într-o „ amplă monitorizare" că lucrările nu ridică probleme ecologice, multe organisme internaționale nu au fost de aceeași părere.
În 2010, Comitetul de implementare al Convenţiei de la Espoo a recomandat emiterea unui avertisment la adresa Ucrainei, constatând că nu respectă prevederile de mediu.
La acel moment, actualul ministru de Externe, Bogdan Aurescu arăta că demararea construcției canalului reprezintă o ameninţare faţă de biodiversitate, având în vedere că afectează traseele de migrare ale unor specii de peşti.
„România a militat constant că un astfel de proiect trebuie oprit, iar desfăşurarea sa trebuie iniţiată doar pe baza unor evaluări de mediu solide, conforme standardelor internaţionale, şi a unui proces de monitorizare adecvat", susținea Bogdan Aurescu la acel moment.
Conform unor informații transmise de Ministerul român de Externe, autoritățile ucrainene au început lucrările la canal la data de 11 mai 2004, proiectul urmând să ofere navelor maritime o cale alternativă de acces la porturile Dunării de Jos.
Ministerul ucrainean al Transporturilor a publicat în urmă cu câțiva ani niște date care arată că, pe măsură ce creşte traficul pe Bîstroe, el scade în egală măsură pe Braţul Sulina al României.
Kievul a calculat atunci că, în ianuarie-aprilie 2010, au trecut cu 31,3% mai puţine nave pe Sulina decât în aceeaşi perioadă pe Bâstroe.
Adriana Iliescu a dezvăluit ce pensie are la 86 de ani după o viață dedicată învățământului: ”Nu ne plângem”
Ce a făcut Lucian din Pașcani, după ce a găsit un PORTOFEL cu 500 € pe o stradă din Italia
