In articol:
- Florin Cîţu: "Veşti bune din economie, în contextul celei mai mari crize economice din ultima sută de ani"
- Spaţiul fiscal este limitatat dar mai este loc de relaxare pe partea de politică monetară
- Datele publicate de INS
Produsul Intern Brut (PIB) al României a scăzut în trimestrul 2 al acestui an cu 12,3%- date ajustate sezonier- faţă de trimestrul 1, la 238,5 miliarde lei, şi cu 10,5% faţă de trimestrul II 2019, potrivit
Florin Cîţu: "Veşti bune din economie, în contextul celei mai mari crize economice din ultima sută de ani"
Ministrul Finanţelor Florin Cîţu afirmă, după ce INS a anunţat că PIB a scăzut cu 12,3% faţă de trimestrul 1, că veştle din economie sunt bune, în contextul celei mai mari crize economice din ultima sută de ani şi că injecţia de lichiditate a funcţionat perfect, subliniind că în trimestrul II economia a fost afectată de aproape două luni de stare de urgenţă şi
”Veşti bune din economie, în contextul celei mai mari crize economice din ultima sută de ani. În trimestrul II economia a fost afectată de aproape două luni de stare de urgenţă. Totuşi, investiţiile au avut o contribuţie pozitivă la creşterea economică de 0.4 puncte procentuale. Nu cred că sunt multe ţâri care pot arata o astfel de performanţă.
Conform ministrului de Finanţe, această creşterea venitului net de care beneficiază milioane de români este foarte importantă, mai ales în contextul crizei economice globale.
”Pentru a menţine ritmul şi a asigura revenirea rapidă a economiei este nevoie ca politica fiscala şi monetară să lucreze împreună”, afirmă Cîţu.
Spaţiul fiscal este limitatat dar mai este loc de relaxare pe partea de politică monetară
El precizează că spaţiul fiscal este limitatat dar mai este loc de relaxare pe partea de politică monetară, atât la dobânzi cât şi la rezerve minime obligatorii.
”Injecţia de lichiditate în economie de până acum a funcţionat perfect.
Datele publicate de INS
"Produsul Intern Brut- date ajustate sezonier- estimat pentru trimestrul II 2020 a fost de 238,5 miliarde lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 12,3% faţă de trimestrul I 2020 şi cu 10,5% faţă de trimestrul II 2019", arată datele INS.
Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2020 a fost de 510,49 miliarde lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 3,9% faţă de semestrul I 2019.
Produsul Intern Brut – serie brută- estimat pentru trimestrul II 2020 a fost de 224,253 miliarde lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 10,5% faţă de trimestrul II 2019.
Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial nu s-a modificat, revizuirea estimărilor pentru trimestrul II 2020 faţă de varianta „semnal” publicată în comunicatul de presă din 14 august 2020 fiind nesemnificativă. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial ca urmare a modificării modelelor adoptate, a numărului de regresori folosiţi, a modificării seriilor brute şi a numărului de observaţii disponibile, precizează INS.
Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2020 a fost de 440,219 miliarde lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 4,6% faţă de semestrul I 2019.
Citeste si: Curs valutar BNR, luni, 7 septembrie 2020. Un nou record pentru euro
"Faţă de acelaşi trimestru din anul 2019, Produsul Intern Brut a înregistrat, în trimestrul II 2020, o scădere cu 10,5% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier. În semestrul I 2020, Produsul Intern Brut a scăzut, comparativ cu semestrul I 2019, cu 4,6%, pe seria brută şi cu 3,9% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial nu s-a modificat, ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2020, faţă de varianta 'semnal' publicată în comunicatul de presă nr.214 din 14 august 2020", arată datele INS.
Estimările “semnal” precum şi cele provizorii ale Produsului intern brut trimestrial sunt afectate de dificultăţile create de criza pandemică şi de instituirea stării de urgenţăşi a stării de alertă, arată datele INS.
Citeste si: Ludovic Orban a anunțat ce se va întâmpla anul viitor cu salariul minim
"Aceste dificultăţi au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naţionale şi s-au concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informaţiilor au fost utilizate surse alternative pentru a diminua, cât mai mult posibil, efectele acestor cauze asupra calităţii indicatorilor produşi. Conform practicii curente, datele publicate astăzi vor face obiectul unor revizuiri, conform calendarului comunicatelor de presă şi a politicii de revizuire a conturilor naţionale publicate pe site-ul INS, pe măsură ce noi surse de date devin disponibile. În condiţiile actuale, revizuirile ar putea fi mai mari decât de obicei", arată INS.
La scăderea PIB, în semestrul I 2020 faţă de semestrul I 2019, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii negative mai importante având următoarele ramuri: Industria (-3%), cu o pondere de 19,3% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a redus cu 14,1%;-Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (-1,1%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 29,1%; -Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (-0,9%), cu o pondere de 20,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 4,8%.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Contribuţii pozitive au înregistrat următoarele ramuri: -Construcţiile (+0,5%), cu o pondere de 3,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 15,5%; -Informaţiile şi comunicaţiile (+0,7%), cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 12,1%; -Administraţia publică şi apărare; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (+0,2%), cu o pondere de 16,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,5%.
Citeste si: Ce avere are Eduard Mirițescu! Noul șef interimar al Poliției Române are trei facultăți
Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 8,6% la formarea PIB, au contribuit cu -0,9% la scăderea PIB, volumullor reducându-se cu 9%.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, scăderea a fost determinată în principal de cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al căror volum s-a redus cu 5,3%, contribuind cu -3,5% la scăderea PIB. Contribuţii pozitive au înregistrat următoarele componente: -formarea brută de capital fix, care a contribuit cu +1,2% la rata de modificare a PIB, ca urmare a creşterii volumului său cu 5,8%; -consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, care a contribuit cu +0,9% la rata de modificare a PIB, ca urmare a creşterii volumului său cu 8,7%.
O contribuţie negativă la scăderea PIB a avut-o exportul net (-2,3%), consecinţă a reducerii cu 15,1% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o scădere mai mică a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 9,4%.