VIDEO UPDATE Se încearcă și astăzi scufundarea celor 4 barje cu piatră care ar trebui să ajute Centrala de la Cernavodă: „Există un risc”

S-a amânat pentru joi dimineață scufundarea barjelor încărcate cu piatră, una dintre măsurile prin care poate crește cantitatea de apă care ajunge către Centrala Nucleară de la Cernavodă.

Decizia s-a luat în urma mai multor discuții cu privire la siguranța manevrelor, astfel încât s-a decis ca operațiunea să nu se desfășoare pe timpul nopții.

S-a anunțat reluarea lucrărilor începând de joi dimineața, de la ora 08:00.

„În urma analizei realizate, s-a luat decizia ca operațiunea scufundării celor patru barje să continue începând de mâine dimineață, în condiții de siguranță, astfel încât să nu ne prindă noaptea cu această activitate. Noi începem activitatea la ora 8:00, dar, în urma ședinței, vom stabili și ora la care va începe scufundarea barjelor”,

a declarat Ionel Scrioșteanu.

Citește și: VIDEO Centralele pe cărbuni, necesare dar nocive. Criza energetică încinge scena politică

Operațiunea face parte din cele pregătite în zona Pârjoaia, pe fondul scăderii nivelului Dunării și riscului ca Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă să nu mai poată fi alimentată cu cantitatea necesară de apă pentru răcire. Nivelul apei din bazinul de aspirație al centralei a fost ridicat deja cu aproximativ 2 centimetri de către detonarea stâncii de la Pârjoaia. Având în vedere că se estimează că nivelul Dunării scade cu zilnic, aceată intervenție a prelungit funcționarea cu aproape două zile.

Scufundarea barjelor ar urma să mențină mai multă apă pe traseul către Cernavodă, ceea ce ar urma să ofere timp în cazul în care nivelul fluviului continuă să scadă.

„Am avut discuții legate de modalitatea în care se vor face aceste manevre.

Au fost discuții nenumărate pe acest subiect, pentru că nu este deloc o operațiune ușoară”, a declarat Sorin Rîndașu, directorul general adjunct al Administrației Naționale „Apele Române”.

Una dintre aceste probleme are legătură cu stabilitatea barjelor în momentul în care o să fie umplute și scufundate. Acestea sunt încărcate cu piatră, dar pe lateral au compartimente cu aer, care le mențin la suprafață. În cazul în care aerul nu este eliminat complet și controlat din aceste compartimente, barjele pot să plutească parțial sau se pot deplasa în timpul procesului de scufundare.

Prin urmare, barjele o să fie ancorate la mal, după care o sp fie împinse și sprijinite de mal înainte de scufundare.

„Între altele, am discutat ce preferăm între stabilitatea acestor barje și un efect puțin mai bun. Pentru a nu risca nimic, am preferat stabilitatea”, a mai explicat reprezentantul Apelor Române.

Inițial s-a luat în calcul ca barjele să fie umplute cu apă cu ajutorul dragii care lucrează deja în zonă, dar această variantă a fost abandonată după ce specialiștii au realizat că jetul de apă putea pune barjele în mișcare

și le-ar fi redus stabilitatea.

„Problema a fost că, în momentul în care se face această operațiune, există un risc și pare să fie un risc substanțial. Am schimbat decizia, pentru ca acestea să nu fie mișcate și să aibă mai puțină stabilitate în momentul în care se vor scufunda.

Între timp, am propus, ca să nu pierdem în totalitate ceea ce am câștigat, să se mai facă niște lucrări suplimentare exact la colțul pe care îl vedeți, cu mutarea anrocamentelor care se află într-un pinten ce deviază parțial apa către Bala.

Astfel, permitem accesul unui debit un pic mai mare de apă”, a spus Sorin Rîndașu

Citește și: Cresc facturile la energie?! Analiștii trag un semnal de alarmă în plină criză: „Cele mai scumpe facturi din ultimii ani”