In articol:
- Nașterea lui Iisus Hristos
- Dăruirea cadourilor de Crăciun
- Împodobirea bradului
- Cântatul și recitatul colindelor
Dacă vrei să te bucuri așa cum se cuvine de sărbătoarea care marchează nașterea lui Iisus Hristos, poate că nu ar strica să afli cum s-a transformat Crăciunul de-a lungul timpului, în țara noastră.
Crăciunul a intrat în România odată cu apariția creștinismului la noi în țară, adică undeva prin secolul al treilea. În trecut, multe dintre obiceiurile asociate Crăciunului, cum ar fi colindatul, oferirea de cadouri, tăiatul porcului și împodobitul bradului erau considerate tradiții păgâne. În prezent, Crăciunul combină tradițiile creștine cu obiceiurile moderne, întreținute de societatea bazată pe consum în care trăim.
Nașterea lui Iisus Hristos
Creștinii români sărbătoresc, pe 25 decembrie, evenimentul nașterii lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Nașterea Mântuitorului este precedată de Postul Crăciunului, care durează șapte săptămâni. Pe durata celor șapte săptămâni, unii dintre români se pregătesc, din punct de vedere spiritual, pentru nașterea lui Iisus Hristos, și nu consumă niciun preparat culinar sau niciun produs alimentar care conține carne, lapte sau ouă. După ce postesc, românii credincioși se spovedesc, iar apoi se împărtășesc, adică se unesc cu trupul și sângele Domnului.
Dăruirea cadourilor de Crăciun
Unul dintre cele mai importante obiceiuri asociate Crăciunului este cel al dăruirii cadourilor. Se spune că tradiția oferirii de daruri a debutat când cei trei magi de la Răsărit i-au făcut cadouri lui Iisus Hristos, imediat după nașterea sa. În cazul în care nu știi, pruncul Iisus ar fi primit aur, smirnă și tămâie din partea celor trei magi. Alte surse arată că practica oferirii de cadouri cu ocazia Crăciunului una păgână, așa cum am aminteam mai sus.
- un troler Lamonza de pe Altex (pentru o persoană pasionată de călătorii);
- un prăjitor de pâine (pentru cineva care pune mare preț pe micul dejun);
- un bilet la operă (reprezintă un cadou nemaipomenit dacă ai în preajma ta o persoană îndrăgostită de cultură);
- un voucher la un centru tip spa (un astfel de cadou se potrivește de minune unei femei care are nevoie să-și reîncarce bateriile după o perioadă stresantă);
- un autoturism (doar dacă ai un buget generos și pentru o persoană cu adevărat importantă din viața ta; în funcție de suma pe care dorești să investești, poți opta pentru un autovehicul nou sau pentru unul rulat; în cazul în care înclini să cumperi un autoturism rulat, găsești mașini second hand pe altex.ro)
Împodobirea bradului
Obiceiul împodobirii bradului s-a răspândit în rândul românilor la sfârșitul secolului XIX. În perioada respectivă, bradul era împodobit cu fructe și hârtii colorate, iar apoi s-a trecut la decorarea arborelui cu globuri din sticlă, luminițe și beteală. Tradiția cere ca bradul să fie împodobit pe 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului, de către membrii familiei. Însă foarte puțini români mai respectă obiceiul în cauză și aleg să împodobească bradul încă de la începutul lunii decembrie. Conform tradiției, bradul ar trebui ținut în casă până pe 7 ianuarie, de Sfântul Ion, sărbătoare religioasă care marchează sfârșitul perioadei cunoscute sub denumirea generică de „sărbători de iarnă”. Sărbătorile de iarnă debutează pe 6 decembrie, de Moș Nicolae, când românii își verifică încălțările, curățate și lustruite, în căutarea cadourilor lăsate de primul Moș al lunii decembrie.
Cântatul și recitatul colindelor
În 2018, nu ne putem imagina sărbătorile de iarnă fără colinde, care nu sunt altceva decât niște cântece și poezii dedicate nașterii lui Iisus Hristos. Colindele variază destul de mult în funcție de regiunea țării. În Oltenia, de exemplu, unul dintre cele mai întâlnite colinde este „Steaua”, în vreme ce în anumite părți din Transilvania oamenii cântă „Împăratul Romei”, un colind extrem de vechi. Dacă vrei să înțelegi cu adevărat ce înseamnă colindul, ar fi bine să mergi într-un sat sau într-un oraș vechi, în care oamenii păstrează nealterat acest obicei. În București, din păcate, colindele și-au pierdut din farmec, în condițiile în care mulți oameni le-au transformat într-un mod de a cere bani.
sursa foto: shutterstock