Operațiunea de creștere a debitului Dunării în zona Centralei de la Cernavodă nu a avut efectul dorit, iar autoritățile sunt în alertă și revizuiesc planul de intervenție.
Ministerul Energiei a declarat că a început operațiune de oprire a Unității 2 de la Centrala Cernavodă
Ministerul Energiei a declarat că Centrala de la Cernavodă: ” a inițiat procedurile tehnice premergătoare opririi controlate a Unității 2, pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării și al evoluției nivelului apei în zona de aspirație a pompelor de răcire.
În acest context, autoritățile au făcut apel de reducere voluntară a consumului de energie electrică către populație, instituții publice și operatori economici pentru un consum responsabil, în special în intervalul 19:00-23:00.
De altfel, grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia va fi scos din rezervă și pus la dispoziția Sistemului Electroenergetic Național.
Unitatea 2 va fi oprită în următoarele 48 de ore
Unitatea 2 de la Cernavodă ar putea fi oprită în următoarele 48 de ore, a declarat Sorin Rândașu, director situații de urgență din Apele Române. Acesta afirmă că închiderea este inevitabilă.
Pragul de -230cm, atins la Cernavodă, înseamnă că pompele de răcire nu mai pot funcționa în siguranță și, conform procedurilor, reactorul trebuie oprit.
„Este inevitabil. În momentul de față pot să vă informez că la Cernavodă a fost atins din nefericire pragul de minus 230. Asta înseamnă că Centrala Nucleară va intra în următoarele două zile în procedură de oprire. Nivelele pe zona au scăzut cu încă 6 cm în ultimele ore, deci practic nu există aport din Amonte.
Din datele pe care le deținem, prognoza actuală îmi spune un debit de 1.400 constant până în data de 17, deci ar fi minimul la intrarea în țară, cel puțin pentru o săptămână.”, a declarat Sorin Rândașu, potrivit Digi24.Nuclearelectrica a anunțat că există, la acest moment, „posibilitatea opririi controlate a Unității 2 a CNE Cernavodă în dimineața zilei de 13 august 2026”.
„Posibilitatea opririi controlate a Unității 2 are la bază monitorizarea prognozelor INHGA pentru perioada următoare, scăderea nivelului fluviului Dunărea și parametrii de operare.
În situația în care oprirea Unității 2 va fi iminentă în dimineata zilei de 13 august 2026, Nuclearelectrica va comunica acest aspect”, a declarat Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica.
Debitul Dunării este extrem de scăzut și la intrarea în țară, la Porțile de Fier 1 și 2 unde sunt estimate debite sub 1.400 de metri cubi pe secundă. În acest moment, estimările indică aproximativ 1.370
„Din datele pe care le-am de la Portile de Fier 1 și 2, deja se estimează sub 1.400 de metri cubi pe secundă, deci vorbim de 1.370, în condițiile în care fiecare metru cub pe secundă în momentul de față contează. Categoric nu am mai întâlnit astfel de valori negative, atât de reduse ale debitelor. Va mai scădea cu încă 6 cm față de nivelul prag de funcționare al Centralei de la Cernavodă”, a mai declarat Sorin Rândașu.
Secretarul de stat de la Ministerul Energiei a declarat că decizia de oprire a Unității 2 aparține instituției Apele Române.
„Situația este una îngrijorătoare. Guvernul în ședință extraordinară a alocat sumele necesare ca lucrările e dragaj și de colmatare să continue. Sunt lucrări de urgență care se vor face zilele următoare, dar un efect spectaculos nu vom vedea (…)
Au procedurile interne, ele durează o perioadă de timp, apoi vine un moment în care controlat, în trepte, unitatea începe să-și reducă funcționarea. E o decizie care se va lua de la fața locului de specialiștii de la Cernavodă, guvernul nu intervine”, a declarat Cristian Bușoi.
Secretarul de stat Cristian Bușoi a declarat la Antena 3 CNN că nu există risc de blackout, nu vor exista raționalizări ale energiei, dar vor crește importurile. De altfel, acesta a informat că Comisia Europeană va fi informată despre situația României.
„Va fi o informare despre situația din România, despre planurile pe care vrem să le punem în aplicare, există niște mecanisme de ajutorare. Avem nevoie și argumente puternice să nu se pună problema închiderii unității de la Turceni (…)
Cetățenii și consumatorii casnici nu vor fi afectați. Risc de blackout nu există din cauza închiderii Unității 2, sistemul energetic e stabil. În cel mai rău caz se fac limitări la marii consumatori”, a declarat Cristian Bușoi.
După ce primul reactor al Centralei de la Cernavodă a fost oprit temporar din cauza secetei și a debitului scăzut, autoritățile au încercat să crească nivelul apei pentru a preveni închiderea celui de-al doilea reactor.
Operațiunile efectuate de autorități, distrugerea stâncii Pârjoaia și scufundarea barjelor, nu au avut efectul așteptat, nivelul Dunării continuând să scadă.
"Există această îngrijorare că efectul pe care l-am văzut și care a fost comunicat public de ministrul interimar al Transporturilor și de directorul centralei de la Cernavodă nu s-a dovedit a fi unul pe termen mediu. Pe termen scurt, a fost de câteva ore, o zi, o zi și jumătate, dar ne așteptam ca acest efect să fie unul durabil. Dacă există o aglomerare care împiedică rezultatul scufundării barjelor să se regăsească la Cernavodă, aproape de pompele care răcesc reactoarele, acel obstacol poate fi înlăturat și putem vedea acest efect. Specialiștii caută în continuare explicații și soluții", a declarat secretarul de stat în Ministrul Energiei.
Citește și: VIDEO Situație critică la Cernavodă: Dunărea continuă să scadă, iar autoritățile iau măsuri de urgență
Situație precară la Centrala Nucleară de la Cernavodă
Autoritățile au avertizat că o eventuală deteriorare a pompelor de răcire ar avea consecințe mult mai grave, riscând să ducă la oprirea centralei pentru o perioadă de până la șase luni. Pentru a preveni această situație, experții de la centrala de la Cernavodă fac toate eforturile pentru a menține Unitatea Doi funcțională cât mai mult timp.
"Specialiștii sunt cei care vor decide, experții, inginerii, cei care au responsabilitatea. Nu vom pune în pericol pompele de răcire. Ar fi mult mai grav. Dacă această situație se poate prelungi până spre sfârșitul lunii august, prognozele arată că abia la sfârșitul lunii august vorbim de precipitații și de o creștere a nivelului și debitului Dunării. O deteriorare a pompelor poate însemna o oprire de câteva luni, până la șase luni.
Evident că acest scenariu trebuie evitat. Ei știu momentul în care nu este suficientă apă. Dacă vor decide acest lucru, intrăm cu planurile de rezervă: repornirea grupului de la Complexul Energetic Oltenia, care este în rezervă, Rovinari 4. Putem crește moderat producția Hidroelectrica. Și aici trebuie să avem mare grijă cu apa din lacurile de acumulare, pentru că în mod normal trebuie păstrată pentru perioada de iarnă. Nu putem să o risipim decât în cazuri extreme. Și partea de importuri, pentru că în rest toate celelalte unități funcționează la capacitate maximă. Au și cerere și pot să vândă în piață orice electricitate din sursa gaz", a declarat Cristian Bușoi.
Secretarul de stat a spus că există un plan de prelungire a crizei energetice, "dar în acest moment nu suntem în acest scenariu". Bușoi a oferit declarați și despre limitele de consum care ar putea fi impuse de Guvern atât în cazul consumatorilor industriali, cât și în cazul consumatorilor casnici.
"Avem Hotărârea de Guvern care împuternicește Transelectrica să ia anumite măsuri pentru a proteja integritatea sistemului energetic. Se poate ajunge la limitări de consum pentru marii consumatori industriali, nu pentru populație și alte instituții esențiale.
Situația regională rămâne una stabilă. Situația din Ungaria nu s-a deteriorat. Dimpotrivă, sunt anunțuri că ar putea redeschide centrala de la Paks. E o veste bună pentru România, pentru că nu mai există această congestie și cantitate mare de energie de care Ungaria avea nevoie.
Vorbim de o diferență de 1.700 până la 2.500 de MW în vârful de seară. Ungaria a avut nevoie și de 5.000 de MW. Evident că sunt puține opțiuni de import în regiune. Avem acea limitare între Slovacia și Austria și o parte din electricitatea din vestul Europei nu poate ajunge în această regiune".
Cât timp funcționează Unitatea 2 și Nuclearelectrica poate să onoreze contractul, nu apar schimbări semnificative în modelele de preț ale furnizorilor pentru consumatorii casnici.
Mai afectați sunt consumatorii industriali care lucrau mult cu Piața Zilei Următoare (PZU) și aici impactul este puțin mai mare. Pe furnizorii cu care majoritatea românilor au contract, în acest moment nu sunt semnale că există un impact semnificativ.
Pentru diferența din funcționarea Unității Unu, deja Nuclearelectrica a găsit soluții alternative în contracte bilaterale pentru o parte din cantitate și pentru cealaltă o cumpără de pe piață. Există și posibilitatea invocării forței majore. Rămâne ca în următoarele zile conducerea Nuclearelectrica să ia o decizie. Aceasta se va lua în dialog cu partenerii lor. Dacă lucrurile se vor opri, va fi un moment în care se vor așeza la masă și vor găsi o soluție.
Va fi ultimul resort și va fi folosit doar dacă nu vom găsi electricitate pe piețele regionale, dacă nevoia va fi atât de mare și va scădea și oferta, adică Ungaria va rămâne într-o poziție dificilă. Partenerii bulgari au spus astăzi că totul funcționează în ordine, Kozlodui nu este afectată, este departe de a se apropia de zona de pericol. Doar dacă nu am mai găsi electricitate va trebui să introducem acest mecanism. Este ultimul pe lista acțiunilor pe care le avem în vedere", a declarat Cristian Bușoi, potrivit antena3.ro.
Citește și: Ce a mai ieșit la suprafață din Dunăre, după scăderea dramatică a apei. Un pod roman, puțin cunoscut
Diana Buzoianu:" Suntem într-un pronostic mult mai sumbru decât ieri"
Diana Buzoianu a declarat că debitul Dunării ar putea atinge marți, 11 august, un nou nivel istoric, de 1.360 de metri cubi pe secundă. Ministra Mediului a declarat că, în prezent, România se află "într-un prognostic mult mai sumbru decât ieri".
"Estimarea este revizuită pentru că, în fața unor fenomene extreme, putem să dăm soluții, dar când vorbim de 60 de kilometri de parcurs al apei, evident că pot să apară inclusiv obstacole noi. Asta este ceea ce s-a întâmplat în cazul Dunării. Prin coborârea celor patru barje, prin stânca dislocată în zona de pe Dunăre, am reușit să creștem nivelul apei cu 8 centimetri în prima zi. Doar că apa respectivă, cărând aluviuni, creând anumite curente pe care noi nu mai puteam să le gestionăm pe un traseu de 60 de kilometri, este imposibil să previzionezi exact unde se vor mai putea crea obstacole.
S-a creat un obstacol, un dâmb care a reorientat apa și, astfel, nu a mai ajuns direct pe canalul unde ar fi trebuit, pentru centrala de la Cernavodă. Astăzi, suntem într-un pronostic mult mai sumbru decât ieri. În aceste momente au loc lucrări de dragare, care, și în momentul în care vor reveni ploile și va reveni debitul, vor ajuta ca, în cazul în care am avea o oprire a Unității 2, totuși să poată să repornească această unitate într-un termen mult mai rapid. Depinde mult și de lucrările de dragare.
Ce am putut să facem este să ne asigurăm că vine un debit mai mare de apă. Acum, pentru că pe cei 60 de kilometri au apărut obstacole noi, în momentul de față încercăm să dărâmăm obstacol cu obstacol, dar, evident, fiecare dintre aceste lucrări presupune modificări ale calculelor. Deci este aproape imposibil de gestionat.
Comunicatul de joia trecută arăta că este posibil să fie oprită Unitatea 2. Am reușit să câștigăm atâtea zile prin lucrările făcute. Fiecare zi câștigată e un plus, dar suntem într-un scenariu mai pesimist decât acum două zile.
Chiar astăzi au fost alocate 5 milioane de lei, prin hotărâre de Guvern, într-o ședință extraordinară, exact pentru aceste lucrări de dragare. Este o cursă contra cronometru, pentru că suntem la un nivel istoric al debitului. E un fenomen istoric. Suntem la nivelul de 1.400 și mâine (n.r.: marţi) s-ar putea să ajungem la 1.360. E un nivel istoric", a declarat Diana Buzoianu, potrivit Euronews.ro.
Ministra Mediului a susținut că România ar fi putut să se pregătească din timp pentru a limita impactul fenomenelor cu care se confruntă în prezent.
"De-a lungul timpului au fost lucrări menționate că ar fi trebuit să fie realizate. De ani de zile se știe, hotărâri de Guvern cu indicatori aprobați chiar din 2024. Dar, la Ministerul Transporturilor, condus de PSD în ultimii ani, lucrurile nu s-au văzut atât de clar prioritizate pentru Dunăre. Se știa că vom avea din ce în ce mai mici debitele și se știa că vom avea din ce în ce mai mari niveluri de secetă, fenomene extreme în toată țara.
Ce nu s-a văzut în ultimii ani a fost prioritizarea lucrărilor care să poată să adapteze toate aceste comunități care sunt în jurul acestor zone, astfel încât să poată să-și ducă o viață normală chiar și în aceste situații de fenomene extreme.
Lucrările există, cele care ar fi trebuit să fie făcute. Lucrările există, discutate prin hotărâre de Guvern aprobată din 2024, cu indicatorii tehnico-economici. Aceste lucrări ar fi trebuit făcute, care, înțeleg, s-ar fi ridicat la aproape un miliard de lei. Lucrarea era pe ani de zile și trebuie să fie actualizată, asta s-a discutat inclusiv astăzi, în ședința de Guvern.
Ministerul Transporturilor este cel care trebuie să inițieze această hotărâre. Ministerul Mediului va sprijini cu avizarea și cu analiza avizelor de mediu.
Brațul Bala, da. Sunt lucrări pe mai mulți kilometri. Sub 20% din apă ajunge pe Dunărea veche, pentru că este preluat de brațul Bala restul apei. Practic, noi trebuie să aducem apa să ajungă într-un procent mult mai mare pe Dunărea veche", a mai declarat Diana Buzoianu.
