Bărbatul, care probabil nu cunoştea însemnătatea vestigiilor din zonă, şi-a lăsat numele pe un bloc dacic de calcar din cadrul aşezării de la Piatra Roşie. Potrivit unei fotografii postate de preşedintele Fundaţiei Dacica, Aurora Peţan, bărbatul a scrijelit pe respectivul bloc „Viktor Nomad 2016″. Imaginea a fost distribuită şi pe pagina de Facebook Sarmizegetusa Regia.
Am vizitat România. Dacă nu aş fi fost un idiot, n-aş fi ajuns aici şi poate aş fi văzut mai multe locuri.
Nu am fost la mare, dar m-au bucurat Munţii Carpaţi, care sunt minunaţi”, scrie cehul pe Facebook, potrivit adevarul.ro.
Bărbatul, care probabil nu cunoştea însemnătatea vestigiilor din zonă, şi-a lăsat numele pe un bloc dacic de calcar din cadrul aşezării de la Piatra Roşie. Potrivit unei fotografii postate de preşedintele Fundaţiei Dacica, Aurora Peţan, bărbatul a scrijelit pe respectivul bloc „Viktor Nomad 2016″.
Imaginea a fost distribuită şi pe pagina de Facebook Sarmizegetusa Regia.
"Am vizitat România. Dacă nu aş fi fost un idiot, n-aş fi ajuns aici şi poate aş fi văzut mai multe locuri. Nu am fost la mare, dar m-au bucurat Munţii Carpaţi, care sunt minunaţi”, scrie cehul pe Facebook, potrivit
adevarul.ro. Citeste si: BREAKING NEWS! Cutremur în urmă cu câteva minute în România! Ce magnitudine a înregistrat și unde s-a resimțit- kanald.ro
Citeste si: Oana Lis, în doliu! Mesajul dureros transmis în urmă cu puțin timp: “Nu știi niciodată când vorbești ultima oară cu un om”- wowbiz.ro
Citeste si: VIDEO Imagini din timpul cutremurului de 5,4 care a zguduit România. S-a simțit și în țările vecine- antena3.ro
Cetatea dacică Piatra Roşie face parte din sistemul de fortificaţii şi aşezări din Munţii Orăştiei grupate în jurul capitalei dacice Sarmizegetusa Regia. Se află situată la sud-vest de cetatea regală, pe un masiv stâncos izolat din Munţii Şureanu, numit „Piatra Roşie”, înconjurat din trei părţi de prăpăstii ameţitoare.
Cetatea se află pe teritoriul Parcului Naţional Grădiştea Muncelului-Cioclovina şi a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO în anul 1999, împreună cu cetăţile dacice de la Grădiştea de Munte, Costeşti-Cetăţuie, Costeşti-Blidaru, Băniţa şi Căpâlna.