Șefa centrului de vaccinologie de la Spitalele universitare din Geneva, care a dat un amplu interviu pentru publicația elvețiană Le Temps în care a vorbit despre vaccinul împotriva coronavirusului.
Le Temps: La mai puţin de un an de la apariţia Covid-19, vom avea în curând mai multe vaccinuri eficace contra acestei maladii. Cum e posibil?
Claire-Anne Siegrist: Este într-adevăr uimitor, cand te gândeşti că în general e nevoie de vreo zece ani ca să dezvolţi un nou vaccin. Mai multe elemente au permis această realizare. În primul rând, a fost o mobilizare fără precedent a laboratoarelor farmaceutice şi universitare, dintre care foarte multe şi-au reorientat eforturile de cercetare spre lupta contra Covid.
Această tehnică, ce constă în a fabrica un „pseudo-virus” încapsulând o parte a codului său genetic într-o picătură de ulei, face obiectul unor studii de vreo zece ani, dar nu a trecut într-un stadiu clinic avansat din cauza riscului financiar. În sfârşit, modul în care aceste noi vaccinuri au fost evaluate explică de asemenea dezvoltarea lor rapidă: în loc să se procedeze prin faze succesive, cum se face de obicei, s-a făcut simultan. De exemplu, se testează încă stabilitatea lor, cu alte cuvinte condiţiile în care trebuie stocate, şi în paralel se testează eficacitatea lor prin studii pe zeci de mii de persoane în toată lumea, în cadrul testelor numite de faza a 3-a.
Citeste si: Vaccinarea anti-COVID-19 se va face cu programare și supraveghere
Le Temps: Unele laboratoare anunţă o eficacitate foarte ridicată pentru vaccinul lor. Cum se calculează?
Claire-Anne Siegrist: Pentru a testa un nou vaccin, el se administrează, de exemplu, unui numar de 15.000 de persoane, în timp ce alte 15.000 de persoane primesc un palcebo. Nimeni – nici participanţii, nici organizatorii testului – nu ştie cine primeşte vaccinul.
Apoi, indivizii sunt lăsaţi să-şi ducă viaţa normal şi li se cere să semnaleze cel mai mic simptom. De fiecare dată când o persoană este diagnosticată pozitivă cu Covid, este contabilizată, până când se ajunge la un anumit număr de cazuri pozitive, care a fost determinat dinainte, pentru ca rezultatele să fie semnificative din punct de vedere statistic. Un comitet independent analizează atunci rezultatele. Dacă 100% din infectări au loc în grupul placebo, vaccinul este 100% eficient. Dacă jumătate din infectări apare la grupul placebo şi celelalte la grupul cu vaccin, acesta nu este eficient deloc.Le Temps: Ce rezultate s-au obţinut?
Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
Citeste si: S-au trezit cu un liliac în dormitor și apoi le-a murit copilul- antena3.ro
Claire-Anne Siegrist: Rezultatele studiilor nu au fost încă publicate în reviste ştiinţifice, dar vaccinurile candidate de la Moderna şi de la Pfizer anunţă ambele o eficacitate de 95%, ceea ce este cu adevărat excelent. Cea a vaccinului AstraZeneca se pare că este mai mică, în jur de 70%. În ce priveşte vaccinul rusesc, avem motive să avem îndoieli privind cifra avansată [91% eficacitate, n. red.], deci, pentru mine, nu intră la socoteală.
Atenţie totuşi, eficacitatea vaccinurilor a fost măsurată în perioada de început a supravegherii, de la lansarea fazei a 3-a de teste, adică timp de circa două luni. Rămâne de văzut cum va evolua această protecţie în timp; pentru a o afla, va trebui să se urmărească în continuare evoluţia infectărilor printre participanţi în lunile următoare. Am speranţa că se va menţine o protecţie bună timp de mai multe luni, atât este de ridicat nivelul iniţial de 95%.Le Temps: Aceste vaccinuri vor avea un impact asupra transmiterii virusului?
Claire-Anne Siegrist: Este o altă necunoscută. Se ştie că aceste vaccinuri previn eficient simptomele Covid-19, chiar formele grave. Dar persoanele vaccinate ar putea totuşi să fie infectate şi deci să transmită boala altora? Nimic nu ne permite s-o spunem la ora actuală. Spre deosebire de alte vaccinuri, nu se va putea conta pe faptul că ceilalţi vor fi vaccinați ca să fii tu însuţi protejat. Aceasta înseamnă de asemenea, că, şi vaccinat, va trebui să porţi mască, în orice caz într-o primă etapă, până ce vom dispune de informaţii mai amănunţite despre modul în care aceste vaccinuri acţionează asupra transmiterii virusului.
Le Temps: Cum se va desfăsura vaccinarea în Elveţia?
Claire-Anne Siegrist: A priori, ca şi în celelalte ţări. Persoanele cu risc să facă forme grave ale bolii – cei în vârstă, în special, dacă suferă de patologii cardiace, de diabet etc – vor fi primii încurajaţi să se vaccineze, prin intermediul unor campanii de sensibilizare. Apropiaţii acestor persoane ca şi personalul medical, pentru că este mai expus la virus, ar trebui de asemenea să figureze printre grupele care vor avea acces prioritar la vaccin. Abia câteva luni mai târziu va fi propus vaccinul pe scară mai largă.
Planul elveţian de vaccinare nu a fost prezentat, dar este deja stabilit că faţă de alte ţări, ca Statele Unite sau Franţa, care vor să înceapă să vaccineze de la sfârşitul anului, vom mai aştepta câteva luni. Vaccinările vor trebui să înceapă mai curând la începutul primăverii pentru persoanele cu risc. Sunt mulţumită că s-a făcut această alegere, deoarece aceste luni, până sfârşitul lunii ianuarie, vor aduce răspunsuri preţioase privind eficacitatea vaccinurilor pe termen mai lung, dar şi asupra eventualelor efecte secundare rare. Personal, sper să fiu printre primii vaccinaţi… dar aştept încă aceste date.
Citeste si: Noi reguli pentru toți românii! E obligatoriu să le respecte
Le Temps: Se poate garanta că aceste vaccinuri sunt lipsite de riscuri?
Claire-Anne Siegrist: În ce priveşte efectele pe termen scurt, da. Participanţii la teste au raportat reacţii inflamatorii clasice după vaccinare: dureri în punctul de injectare, mai rar dureri musculare sau febră. Aceste simptome sunt legate de activarea sistemului imunitar şi sunt de aşteptat. Ce nu se ştie încă e dacă aceste vaccinuri ar putea declanşa boli auto-imune precum sindromul Guillain-Barré, ceea ce se poate întâmpla în cazuri foarte rare în urma unei vaccinări.
Această patologie neurologică ce poate duce la paralizie apare nu tocmai rar după o infectare cu virusul gripei şi circa o dată la un milion după un vaccin contra gripei. Acest tip de efect secundar grav apare în general la şase săptămâni până la trei luni după vaccinare, la vârful activării sistemului imunitar. Deci şi din acest punct de vedere, să beneficiezi de câteva luni de aşteptare în plus şi de vaccinarea unui număr mare de persoane, de vreme ce Statele Unite vor începe să vaccineze deja din decembrie, ne va oferi cele mai bune garanţii de siguranţă. Dacă se dovedeşte că probabilitatea de a face o boală gravă este de 1 la un milion de persoane vaccinate, riscul devine practic virtual, în orice caz mai mic decât cel de a face o formă gravă de Covid pentru unele categorii ale populaţiei.
SFÂȘIETOR! Arina a fost filmată în momentul în care a murit. În videoclip se mai aud doar țipete
Maria a fost ucisă de un tânăr de 17 ani, care și-a explicat fapta macabră într-un mod halucinant
Fiica Ralucăi Moianu nu a ascultat! Ce i-a interzis fosta prezentatoare TV tinerei de 19 ani
