In articol:
Mii de bătrâni vor rămâne pe drumuri și fără un ajutor specializat din cauza modificărilor aduse legislației. Demersul greoi pentru a obține autorizație ISU și costurile extrem de mari deja au pus lacătul pe multe dintre azilele de bătrâni din țară. Patronii cer înțelegere din partea autorităților și mai mult timp pentru astfel de schimbări, a
Legile lasă bătrânii din azile fără adăpost
”Acest centru înseamnă a doua casă, a doua casă, ce mai”, a declarat un bărbat.
”E ca o familie. Este bine, mă simt bine aici. Mă simt foarte bine, mi-am făcut prietene”, a declarat o femeie.
Peste 33.000 de vârstnici spun acasă unui cămin din țară, iar mulți dintre bătrâni nu-și închipuie un trai în afara instituției specializate.
Doamna Ionela stă de 4 ani într-un astfel de loc în care are parte de ajutor la fiecare pas.
”Am hotărât împreună cu fiul meu să vin aici pentru că eu am avut femei interne care s-au purtat urat cu mine si m-au jecmănit”,
Doar ideea că centrul în care stă s-ar putea închide o întristează.
”Acasă eu nu pot să stau singură, acasă cu femeie internă nu e bine. Aici ies afară, mă plimb, stau la aer, aici îmi este bine și sper ca acest cămin să nu se închidă niciodată”, a declarat doamna Ionela.
Și în aceeași situație se află mulți bătrâni pe care afară nu îi mai așteaptă nimeni, din păcate.
Citeste si: Un tânăr de doar 20 de ani s-a înecat la Costinești! Bărbatul a ignorat steagul arborat la mal- kanald.ro
- Casa e ca o a doua mamă, al doilea părinte.
- A-ți avea unde să vă duceți?
- Am casă, în județul Olt.
- Cine s-ar îngriji de dumneavoastră?
- Păi sunt singur eu, a declarat domnul Vasile.
Mulți angajați sunt în pragul disperării acum. Cu toate că majoritatea centrelor nu dețin autorizație ISU, funcționau în baza unor licențe emise după un raport complex. Însă acum, în baza legii, centrele sunt obligate să dețină avizul de securitate altfel vor fi închise.
”În 30 de zile trebuie să închid centrul și să pun în aplicare planul de urgență și procedurile specifice. Beneficiarii mei nu au unde să plece. 2 au fost luați acasă în familie, alți beneficiari au fost realocați la un alt centru, ceilalți sunt beneficiari care nu mai au familii, nu mai au case, care au probleme grave de sănătate, imobilizați, care au demențe, care au nevoie de îngrijire, de asistență medicală 24 din 24, iar familiile nu ii pot lua acasă nu pentru ca nu vor, ci nu pot să aibă fizic grija de ei din punct de vedere al sănătății”, a declarat Aldescu Alina, asistent social.
La fel de neputincioși sunt și aparținătorii.
”Eu îl am pe tatăl meu, sunt foarte mulțumită, dar si foarte îngrijorată fiindcă nu avem posibilități să îl ținem acasă, iar posibilitățile din cămin nu le putem avea acasă, indiferent cu cine l-am lăsa, pentru ca sunt cadre medicale în centru, asistenți, infirmieri, au grijă de ei, îi scot afară, socializează. Iar acasă nu ne permitem cadru medical”, a declarat un aparținător.
Însă în astfel de situații, autoritățile doar ridică din umeri și arată cu degetul spre puținele cămine care sunt conform noii reglementări.
”Avem un cămin care funcționează ca fiind un exemplu de bună practică și nu doar unul, deci asta înseamnă că se poate, în condițiile aceleiași legislații”, a declarat Elena Dobre, reprezentant Ministerul Muncii.
În țară funcționează aproximativ 800 de centre rezidențiale pentru persoane vârstnice, din care doar aproximativ 16% aparțin sectorului public de stat, restul aparțin sectorului privat.