In articol:
- Satul plin de viață, e acum pustiu, cu o familie
- Tinerii au lăsat satele pustii și au plecat la oraș
- Localnică: Era un sat plin cu oameni de valoare, acum e pustiu
- Sate rămase pustii, fenomen îngrijorător în România
O linişte de mormânt, întreruptă din când în când de ciripitul pasarilor , tronează peste satul Cârstovani din Dolj. Garduri de lemn, roase de putregai. Uși mâncate de rugină și pereți crăpați, care n-au mai fost văruiți de câteva decenii.
Așa arată casele peste care timpul și-a pus amprenta. Oricât am fi strigat la porțile ferecate, în astfel de cătune ale Doljului am fost întâmpinați cu tacere.
Satul plin de viață, e acum pustiu, cu o familie
Deși satul este la mai puțin de 30 de km de Craiova, micul univers este parcă rupt de civilizație.
Citeste si: Când se deschid facultățile. Anunțul vine din partea lui Ludovic Orban
Citeste si: Tânăra care a scăpat din casa lui Gherghe Dincă rupe tăcerea: „Eram însărcinată și...”- wowbiz.ro
Ca să ajungi aici, trebuie să treci un drum de pământ, noduros, îngust și plin de gropi, pe care e imposibil să nu te rătăcești.
Pe această porțiune de câțiva kilometri ar trebui să treacă bătrânii satului de fiecare dată când vor să meargă la magazin sau să consulte un doctor.
Pe acest drum, i-am întâlnit pe soții Cârstov, care poartă chiar numele satului în care locuiesc de mai bine de 30 de ani. Lenuța și Cristi sunt singurii localnici care mai trăiesc aici, împreună cu cele 6 fiice.
Citeste si: Când vom avea un vaccin anti-coronavirus? Promisiunea făcută de Donald Trump
Cu sacii doldora în spate și cu plase pline de pâine în brațe, cei doi se întorc din cea mai apropiată comună, pe care zilnic o străbat pe jos ca să cumpere mâncare celor mici.
Tinerii au lăsat satele pustii și au plecat la oraș
„La comună, la Pleșoi. Pe jos? Pe jos, sunt 3 km care te duci, 3 km care te întorci”, ne spune Lenuța Cârstov.
Stăpâni peste micul cătun, cei doi se grăbesc să ajungă acasă, ca să le pună pe masă micuțelor pâinea câștigată din banii munciți cu ziua, în fermele oamenilor din comunele învecinate.
In vreme ce alti tineri de varsta lor au ales sa-si croiasca un rost la oras, sau chiar in strainatate, cei doi soti au vrut sa ramana aici. S-au obisnuit cu viata la tara, chiar daca nu le ofera prea mult confort.
"Facem sobă din cărămizile astea, pentru la iarnă. Așa ne încălzim la țară, nu-i ca la bloc, la oraș, cu gaze”, ne spune tatăl familiei.
Localnică: Era un sat plin cu oameni de valoare, acum e pustiu
În satul învecinat, Predeștii Mici, situația este asemănătoare. O mână de oameni mai locuiesc aici, printre care și această bătrână de 87 de ani. Femeia nu a mai văzut capătul celălalt al satului de anul trecut.
„Aici știți ce era? Era un sat mai ca Predeștiul, numai oameni de valoare, erau și copii, erau și tineri, erau familii, dar erau oameni de frunte", ne povestește localnica.
Citeste si: Vaccinul antigripal ajunge în România. Nelu Tătaru: Cadrele didactice vor intra în categoria de risc
Când nu o ajută copiii, tanti Nicolița își suflecă mânecile și gospodărește singură prin grădină.
"Aleg ce e bun și îi urc în podeț. Pun așa, cât pot eu să duc”, spune ea.
Sate rămase pustii, fenomen îngrijorător în România
Depopularea satelor, începută încă de la instalarea comunismului și a industrializării forțate, afectează grav țara noastră. O statistică realizată de ONU estimează că, în următorii 30 de ani, peste 30% din populația României va avea peste 65 de ani și va fi inactivă, dacă tendința de scădere a natalității se menține la același nivel.