Fondatorul companiei Jidvei, cea mai mare firmă din România de pe piața vinurilor, Liviu Octavian Necșulescu, s-a stins din viață, marți după amiază, la vârsta de 91 de ani, potrivit presei locale.
Liviu Necşulescu, alături de fiul său Claudiu Necşulescu au readus la viaţă businessul Jidvei în anii ’90A murit Liviu Necșulescu, fondatoul companiei Jidvei. Mediul de afaceri din Alba a pierdut un antreprenor cunoscut care a angajat mii de oameni de-a lungul anilor și a pus pe piciore una dintre cele mai mari companii de profil din țară.
Liviu Necşulescu, fondatorul companiei Jidvei, a încetat din viață în după masa zilei de 9 martie, la vârsta de 91 de ani.
Citeste si: Doliu în lumea cinematografiei. A murit o mare actriță
Liviu Necşulescu, alături de fiul său Claudiu Necşulescu au readus la viaţă businessul Jidvei în anii ’90 după o perioadă grea pentru unul dintre cei mai vechi producători de vinuri de pe plan local.
Acum, Maria şi Ana Necşulescu, fiicele lui Claudiu Necşulescu, sunt implicate în business şi se pregătesc să preia frâiele afacerii de la tatăl lor, potrivit ZiarulUnirea.ro .
Odată ce a preluat podgoria Jidvei, Necșulescu s-a apucat să cumpere dealuri întregi de la țărani pentru a le planta cu viță de vie. S-a hotărât să refacă prestigiul vinului sec de Jidvei și să concureze celelalte podgorii mari din țară precum Murfatlar, Cotnari ori Recaș.
În prezent, Jidveiul este cel mai vândut vin alb sec din țară, iar, după ce se vor planta cu viță de vie cele 400 de ha nou cumpărate, lângă Alba Iulia va fi cea mai mare suprafață cultivată din România – peste 2.400 de ha.
Citeste si: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?- catena.ro
Citeste si: Salman Khan și Iulia Vântur, primele imagini de la nuntă! Filmarea cu ei a scăpat pe internet- wowbiz.ro
Citeste si: VIDEO- Tânărul actor Ciprian Nemeșiu a fost găsit fără suflare, prăbușit lângă bloc
Redăm mai jos mesajul companiei Jidvei:
”Omul sfințește locul. Îl poate face mai bun, mai frumos, mai luminos după cum îi sunt gândurile, după cum îi sunt faptele, după cum îi este sufletul.
Îl face mai bun, în primul rând, pentru ceilalți, împărțind cu ei o bucată de lume, un timp mai blând din timpul care ne este dat să îl petrecem împreună aici, pe pământ.
Oamenii care sfințesc locul nu pleacă niciodată, ei rămân mereu tineri în amintirea vie a acelora care au avut privilegiul de a-i întâlni și de a le fi marcat trecerea prin această viață prin gesturi simple, firești, pline de generozitate și frumusețe.
Și atunci cum ne luăm rămas-bun de la un astfel de om?
Cum răsplătim ceea ce e imposibil de răsplătit, pentru că bunătatea, omenia, cumsecădenia, generozitatea, noblețea sufletului sunt o răsplată în sine…
Domnul Liviu Necșulescu, neostenitul „domn Liviu” cum îl știm toți cei care am avut bucuria de a-l cunoaște sau de a-l întâlni, a plecat dintre noi spre zări mai senine, într-o zi cu soare blând de primăvară.
Un om drept, neobosit, cu o incredibilă poftă de viață și o energie rar întâlnită și, mai ales, cu un suflet cald și blând, un om bun „ca pâinea lui Dumnezeu”, așa cum se spune în Ardeal, printre oamenii locurilor care i-au devenit atât de dragi și care i-au fost „acasă” în ultimii douăzeci de ani.
Locuri pe care, îndrăznim să spunem, le-a sfințit prin faptele sale pline de bunătate, prin onestitate și mărinimie, prin muncă asiduă, prin determinare și viziune, dar mai ales prin strădania nesfârșită de a face din fiecare azi un mâine mai bun pentru oamenii în mijlocul cărora s-a simțit mereu atât de bine și de iubirea și recunoștința cărora s-a bucurat mereu.
Dincolo de tot și de toate, pentru domnul Liviu Necșulescu cea mai importantă a fost familia căreia i-a insuflat acea noblețe a sufletului și a faptelor și valori solide – corectitudine, loialitate, respect, generozitate – toate dublate de grijă, de iubire și de credință în Dumnezeu.
A știut să aducă oamenii împreună, să îi țină aproape, să le dea motive să privească mereu cu încredere și speranță spre ziua de mâine. Privind la tot ce a ceea ce a clădit, la oamenii pe care îi întâmpina cu ochii plini de lumină și bucurie, cu brațele și sufletul larg deschise, știm că nu greșim când spunem:
Oamenii care sfințesc locul nu pleacă niciodată, ei ne rămân cu toată frumusețea sufletului lor bun, care va continua să rodească în timp și peste timp.”
De ce UE nu-l poate opri pe Viktor Orban
Apneea în somn
