Cel mai toxic pește. Pește contaminat. Cu siguranță, oricine a mâncat, cel puțin o dată, acest aliment care are, de altfel, un preț extrem de piperat.
Cel mai toxic peste. Peste contaminatCel mai toxic peste. Peste contaminat. Chiar dacă la noi în țară este considerat o delicatesă, este cel mai toxic aliment din lume. Acum câțiva ani, se spunea același lucru despre pangasius, care invadase piața europeană ca fiind delicatesă. Acum, atenția tuturor este îndreptată spre somon, deoarece este foarte apreciat în țările europene și consumat pe scară largă.
Faptul că somonul crescut în condiţii artificiale ar putea fi lipsit de beneficii pentru sănătatea organismului nu mai este o noutate.
Mai multe cercetări efectuate de-a lungul timpului au constatat că muşchiul somonului de crescătorie se deosebeşte de cel al somonului sălbatic în ceea ce priveşte compoziţia sa nutritivă.
Un ecologist norvegian a determinat că somonul crescut în condiţii artificiale este şi îmbibat cu otrăvuri.
Ziariștii francezi Nicolas Daniel și Louis de Barbeyrak au studiat timp de câteva luni ce presupune din interior industria pescuitului. Aceştia au făcut drumuri în Norvegia, Vietnam, Suedia și Danemarca, după care au dezvăluit adevărul pe care încearcă să îl ascundă industria pescuitului.
În zonele rurale din vestul Norvegiei, acolo unde există mai multe ferme piscicole angajate în creşterea artificială a somonului, jurnaliștii l-au întâlnit pe norvegianul Kurt Oddekalvom, activist, ecologist și fondator al Societăţii Norvegiene pentru Ocrotirea Naturii.
Ecologistul duce o luptă înverşunată împotriva fermelor ce se ocupă de creşterea artificială a somonului, dezvăluind detalii șocante despre activitatea acestora, scrie unica.md.
"În Norvegia, situația privind cultivarea peştelui este catastrofală. La o fermă atât de mică creşte un număr atât de mare de peşte, 2 milioane de unităţi de somon.
Peștele se îmbolnăveşte, e vorba de aproape o pandemie: necroza pancreatică și anemia infecțioasă a somonului a capturat toată Norvegia. Însă, acest lucru este tăinuit de consumatori", spune Kurt.Activistul are colectate probe, înregistrări video, care arată cum muncitorii de la crescătorii toarnă în apă un pesticid puternic cu efecte neurotoxice.
"Ei înșiși trebuie să poarte măști și costume de protecție, ca să nu fie afectaţi de substanțele chimice destinate curăţării rezervoarelor de apă de paraziți. Astfel, somonul se îmbibă cu aceste produse chimice, ceea ce ar putea ameninţa sănătatea consumatorului. Somonul norvegian este cel mai toxic aliment din lume, şi asta în condiţiile în care industria pescuitului ocupă al doilea loc după venituri în Norvegia", relatează Kurth.
Nutriţioniştii recomandă să optăm pentru peştele proaspăt, în detrimentul celui congelat, deoarece aşa puteţi controla mai bine calitatea produsului. În cazul în care este alterat, puteţi face toxiinfecţie alimentară.
Un român consumă în medie 4,5 kilograme de peşte pe an, o cantitate foarte mică în raport cu alţi europeni. Motivul principal este preţul. Pentru sănătate, însă, cel mai important criteriu este provenienţa. De asta depinde cantitatea de omega 3, fosfor sau seleniu, proprietăţi importante ale acestui tip de carne.
Cel mai toxic peste. Peste contaminat
„Ar trebui, atunci când vorbim de un peşte, să ne gândim de unde a provenit”, spune Cristian Mărgărit, consultant în nutriţie.
Cu toate acestea, atunci când alegem să cumpărăm peşte, provenienţa este ultimul lucru care ne preocupă, scrie digi24.ro.
În magazine găsim peşti crescuţi în ape poluate, cum ar fi Dunărea, dar şi mulţi de acvacultură, care sunt hrăniţi cu furaje nu tocmai sănătoase. Iar multe din tipurile de peste oceanic pot conţine cantităţi mari de mercur, care ne poate afecta sănătatea. Ce trebuie atunci să punem în farfurie?
Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro
„N-avem decât să mergem pe un proverb românesc vechi: cine ştie scapă”, spune prof. dr. Pavel Chirilă, medic primar medicină internă.
Aşadar, informaţia este cheia. De aceea, tipul de peşte pe care îl punem pe masă trebuie „cunoscut”. Mediul în care trăiesc şi implicit alimentaţia sunt cei doi factori care dau valoare cărnii. Peştii de crescătorie, cum ar fi crapul, carasul sau păstrăvul, au o hrană care poate influenţa în rău calitatea lor, spun unii medici.
„De exemplu, omega 6 cu omega 3 trebuie să aibă un anumit raport. Peştele conţine mai mult omega 3. Leguminaceele conţin mai mult omega 6. În momentul când hrăneşti în crescătorie peştii cu soia, cu mazăre, cu grâu, clar că în corpul peştelui începe să predomine omega 6. Şi atunci degeaba ne mai hrănim cu peşte, că nu e calitativ bun”, mai spune medicul Pavel Chirilă.
În plus, mulţi peşti de crescătorie, atunci când se îmbolnăvesc, sunt trataţi cu antibiotice. Odată consumat peştele, antibioticele ajung şi în organismul uman. „Dar noi ştim din medicina umană că atunci când faci un abuz de antibiotice, imunitatea scade, în sensul că unele bacterii sunt distruse, dar proliferează altele noi care au rezistenţă la aceste antibiotice”, arată Pavel Chirilă.
Cel mai toxic peste. Peste contaminat
Un alt peşte de crescătorie des întâlnit în magazine este somonul, cunoscut de mulţi pentru aportul de omega 3, care protejează inima şi vasele de sânge. Spre deosebire de cel sălbatic, somonul de crescătorie este în unele cazuri colorat forţat.
„Atunci când producătorul vrea să crească intensitatea culorii, roz, roşu, adaugă un colorant care se numeşte cantaxantin, sau astaxanthin, sau E161. E o substanţă care se adaugă în hrana lor şi care nu ştim când poate deveni toxică pentru om”, explică Pavel Chirilă.
De aceea peştele de captură pare a fi mai sănătos decât cel de cultură. Provine teoretic din apa cea mai curată. Cu toate astea, se vorbeşte des despre posibile contaminări ale oceanelor cu mercur.
„Personal nu îmi fac griji din cauza mercurului, sunt multe alte substanţe care pot fi în peşte, ne gândim şi la contaminarea radioactivă şi la dioxine. Eu mi-am făcut un test de mercur, de sânge, deşi mănânc foarte mult peşte, mi-a apărut o cantitate foarte mică”, spune consultantul în nutriție.
În plus, există trucuri simple pentru a evita posibila acumulare a acestui metal greu în organism. „Să asociem întotdeauna legume şi fibre peştelui, astfel încât eventualul mercur să fie legat”, este sfatul lui Cristian Mărgărit.
Sardinele câştigă aici un rol foarte improtant, sunt nişte peşti mici foarte bogaţi, ficatul de cod este iarăși foarte bun.
Cel mai toxic peste. Peste contaminat
Puţini ştiu însă că în ultimii ani, din cauza pescuitului excesiv, 90% din speciile de mari prădători din oceanele lunii au dispărut. Oamenii au pescuit atât de mult încât a fost nevoie de impunerea unor legi speciale care să permită pescuitul doar în anumite sezoane, în anumite cantități de peşte şi doar cu tehnici speciale care nu distrug ecosistemul marin.
„Anumite specii, precum tonul, merluciul, codul atlantic sunt peşti puşi în pericol de metodele industriale de pescuit. Anumite specii de peşti e bine să nu fie foarte mici. Atunci când îi vezi în galantar au o dimensiune redusă, de exemplu până în 20 de centimetri. Înseamnă că au fost pescuiţi în afara perioadei legale. Şi atunci e o alegere conştientă de a nu cumpăra”, spune Irina Bandrabur, ofiţer de presă Greenpeace.
„Ne putem uita pe pachetele de mâncare în magazine şi pe cele de peşte vom observa un semn, MSC, este un anumit simbol care ne arată că provine din pescuit sustenabil”, spune Cristian Mărgărit.
Este bine aşadar să ţineți cont de toţi aceşti factori atunci când alegeți să mâncați peşte.
-macrou
-anşoa
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
-hering
-sardină
-crab
-rechin
-ton
-macrou mare
-peşte spadă
-snapper
-homar
-crap
