Cum a contribuit "aurul verde" la aparitia statiunii montane Busteni
Povestea statiunii Busteni este strans legata de Fabrica de Hartie "C&S Schiel, Succesorii-Busteni" deschisa de fratii Carol si Samuel Schiel, doi tineri investitori care au vazut in anul 1882 potentialul economic al "aurului verde" din muntii Romaniei.
Comenzile din ce in ce mai mari de celuloza si hartie primite de fabrica i-au facut pe cei doi investitori sa arendeze importante parcele din padurile ce se intindeau pe pantele muntilor din zona.
Amploarea pe care a capatat-o activitatea Fabricii de Hartie a contribuit la dezvoltarea industriala a zonei si la deschiderea in anul 1891 a fabricii de cherestea si chibrituri de la Azuga, cunoscuta sub denumirea de "Ferestraul de la Retivoiu".
Pentru ca in zona era nevoie de un mijloc de transport al lemnului adecvat, in anul 1984 a luat nastere prima calea cale ferata forestiera de pe Valea Prahovei. Vagoanele incarcate cu busteni erau initial remorcate cu locomotive cu abur importate din Germania si Austria.
Fratii Schiel au decis schimbarea modului de tractiune a trenurilor si in anul 1899 localnicii Busteniului au asistat uimiti la sosirea unui vehicul nemaintalnit in Romania in acele timpuri si anume prima locomotiva electrica, comandata la uzinele germane Orenstein& Koppel-Berlin.
Acesta locomotiva a atras ca un magnet fotofrafii inceputului de secol XX.
In anul 1904 Busteniul era un centru industrial in continua dezvoltare, tot mai multe parcele de paduri erau arendate.
In locul vechii "mori de lemn" din Valea Jepilor a fost contruita o fabrica de celuloza, iar incepand cu anul 1907 a fost deschis un nou sistem feroviar forestier, iar un funicular ce strabatea versantul abrupt al Muntilor Buge a inceput sa functioneze in zona.
Alte doua locomotive electrice au fost aduse pentru a tracta trenurile din Busteni, scrie Historia.ro.
Treptat insa fondul forestier din zona a fost epuizat, iar funicularul si calea ferata au fost abandonate in anul 1966.
Cinsprezece ani mai tarziu, fabrica de celuloza si cea de hartie au fost inchise.
Astazi, sinele caii ferate si vagoanele care altadata transportau lemnul au ajuns la fier vechi.
Halele dezafectate ale fabricii de celuloza nu mai amintesc cu nimic oamenilor ca prin aceste locuri trecea odata "aurul verde" al Muntilor Bucegi.
Comenzile din ce in ce mai mari de celuloza si hartie primite de fabrica i-au facut pe cei doi investitori sa arendeze importante parcele din padurile ce se intindeau pe pantele muntilor din zona.
Amploarea pe care a capatat-o activitatea Fabricii de Hartie a contribuit la dezvoltarea industriala a zonei si la deschiderea in anul 1891 a fabricii de cherestea si chibrituri de la Azuga, cunoscuta sub denumirea de "Ferestraul de la Retivoiu".
Pentru ca in zona era nevoie de un mijloc de transport al lemnului adecvat, in anul 1984 a luat nastere prima calea cale ferata forestiera de pe Valea Prahovei.
Vagoanele incarcate cu busteni erau initial remorcate cu locomotive cu abur importate din Germania si Austria.
Fratii Schiel au decis schimbarea modului de tractiune a trenurilor si in anul 1899 localnicii Busteniului au asistat uimiti la sosirea unui vehicul nemaintalnit in Romania in acele timpuri si anume prima locomotiva electrica, comandata la uzinele germane Orenstein& Koppel-Berlin.
Acesta locomotiva a atras ca un magnet fotografii inceputului de secol XX.
In anul 1904 Busteniul era un centru industrial in continua dezvoltare, tot mai multe parcele de paduri erau arendate.
In locul vechii "mori de lemn" din Valea Jepilor a fost contruita o fabrica de celuloza, iar incepand cu anul 1907 a fost deschis un nou sistem feroviar forestier, iar un funicular ce strabatea versantul abrupt al Muntilor Bucegi a inceput sa functioneze in zona.
Alte doua locomotive electrice au fost aduse pentru a tracta trenurile din Busteni, scrie Historia.ro.