In articol:
- Ce înseamnă "mobbing" și cum vor fi protejați angajații prin noua lege
- Modificare în lege: hărțuirea poate fi făcută și prin comunicarea online
- Schimbare importantă în legislația muncii
Guvernul României a aprobat joi proiectul de lege prin care România aderă la convenția OIM 190/2019 privind eliminarea violenței și a hărțuirii la muncă.
Citește și: Cum poți să primești cardul pentru alimente și în 2024
Legea conține un articol unic în care se spune că "Se aderă la Convenția nr.190/2019 privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii, adoptată la cea de-a 108-a sesiune a Conferinței Internaționale a Muncii a Organizației Internaționale a Muncii, la Geneva la 21 iunie 2019 a Organizației Internaționale a Muncii privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii, adoptată la Geneva la 21 iunie 2019".
Ministerul Muncii a anunțat că, prin adoptarea acestei legislații, angajații vor fi mai bine protejați împotriva violenței și hărțuirii la muncă.
Concret, vor fi considerate acte de hărțuire și violență:
- abuzul fizic;
- abuzul verbal;
- hărțuirea și mobbing-ul:
- hărțuirea sexuală;
- amenințările;
- urmărirea/supravegherea.
Ce înseamnă "mobbing" și cum vor fi protejați angajații prin noua lege
Mobbing este un termen derivat din cuvântul englezesc "to mob", „a ataca” și reprezintă exercitarea unui stres psihic asupra cuiva la locul de activitate.
Exemple de mobbing sunt: teroarea psihică, șicanare repetată la locul de muncă, în școală, club sportiv, penitenciar, internet etc.
Termenul de mobbing cuprinde acele actiuni venind din partea colegilor sau șefilor prin care un angajat, în mod constant, este discreditat, intimidat, agresat psihic, jignit, batjocorit, izolat sau persecutat.
Modificare în lege: hărțuirea poate fi făcută și prin comunicarea online
Potrivit unei comunicări făcute de Ministerul Muncii, se extinde spațiul în care hărțuirea este considerată că are legătură cu munca:
- delegații;
- team building-uri;
- deplasarea către serviciu;
- orice spațiu public sau privat care are legătură cu locul de muncă;
- comunicarea on-line.
Legea anti-hărțuire la locul de muncă, adoptată de Guvern
Nu doar angajații vor fi protejați împotriva fenomenelor de hărțuire și mobbing, ci și alte categorii:
- persoanele aflate în perioada de formare: stagiarii, ucenicii;
- cei cărora le-a încetat raportul de muncă;
- voluntarii;
- candidații pentru un loc de muncă;
- persoanele care exercită autoritatea, îndatoririle sau responsabilitățile unui angajator.
Schimbare importantă în legislația muncii
Până în prezent, Convenția nr. 190 a fost ratificată de 36 state membre ale OIM, dintre care 7 state membre ale UE: Grecia (în vigoare), Italia (în vigoare), Spania (în vigoare), Belgia (va intra în vigoare la 13 iun 2024), Franța (va intra în vigoare la 12 apr. 2024), Germania (va intra în vigoare la 14 iun. 2024), Irlanda (va intra în vigoare la 12 ian. 2024).
Violența și hărțuirea în lumea muncii reprezintă grave încălcări ale drepturilor omului.
În acest sens, violența și hărțuirea în lumea muncii afectează sănătatea psihologică (ex.pierderea motivației, stimei de sine, depresie, anxietate), fizică (ex.tulburări de somn, risc crescut de boli de inimă, tulburări digestive, pierderea vieții prin suicid), dar și capacitatea de lucru a angajaților (ex.scăderea performanței, absenteism). Totodată, violența și hărțuirea afectează calitatea serviciilor publice și private, împiedicând persoanele, în special femeile, să acceseze, să rămână și să avanseze pe piața muncii.
Violența și hărțuirea au un impact negativ asupra organizării muncii, relațiilor la locul de muncă, gradului de implicare a lucrătorilor, precum și a reputației întreprinderilor și productivității.