Sfântul Dumitru 2024. Moaștele Sfântului și Dreptului Lazăr, cel supranumit prietenul Domnului, sunt aduse din Cipru pentru sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou de la Catedrala Patriarhală din București.
Sărbătoarea de Sfântul Dumitru 2024 înseamnă un mare pelerinaj în București, ca în fiecare an. Cinstitele moaște ale Sfântului Lazăr vor fi aduse de Arhiepiscopul Gheorghe al Ciprului pentru procesiunea „Calea Sfinților” care este programată pentru joi, 24 octombrie.
Sfântul Dumitru 2024. Primirea oficială a moaștelor de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel va avea loc la altarul exterior al Catedralei Patriarhale.
Citește și: VIDEO Moaștele sfinților, aduse în București
Moaștele Sfântului Lazăr vor fi așezate în baldachinul din proximitatea Catedralei, alături de moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou, ale Sf. M. Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, ale Sfinților Împărați Constantin și Elena și ale Sf. Ierarh Nectarie.
Sfântul Dumitru 2024 - moaștele Dreptului Lazăr, aduse la București
Sfântul Lazăr a fost fratele mironosițelor Marta și Maria și este unul dintre oamenii pe care Mântuitorul Iisus Hristos i-a înviat în timpul vieții Sale pământești.
Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro
Citeste si: O profesoară a fost arestată după ce s-a aflat ce i-a făcut unui elev în vacanța de vară- antena3.ro
Sfântul Epifanie al Salaminei Ciprului spunea că Dreptul Lazăr a mai trăit încă 30 de ani după învierea sa, petrecută la anul 33, deci a trăit până la anul 63, când avea 60 de ani.
O frumoasă tradiţie în legătură cu Dreptul Lazăr vorbeşte despre descoperirea Sfântului Munte Athos, potrivit Ziarului Lumina. După ce Fecioara Maria a ajuns în grădina ei,
şi-a continuat călătoria şi l-a vizitat în Cipru pe Dreptul Lazăr, căruia i-a dăruit un omofor şi mânecuţe cusute de ea.Ciprul şi Sfântul Lazăr sunt strâns legaţi, dar mărturiile despre această legătură vin mai mult din tradiţie. Şi chiar dacă izvoarele scrise tac, vrând parcă să îl imite pe Lazăr cel tăcut, această tradiţie nu poate fi ignorată, fiindcă ea este viaţa Bisericii. Iar ortodocşii ciprioţi îl simt pe Dreptul Lazăr ca fiind al lor, ca simbol al nădejdii învierii în Hristos.
Despre strămutarea sfintelor moaşte ale Dreptului Lazăr vorbea în secolul al X-lea ierarhul grec Aretas al Cezareei (850-932), ucenicul Patriarhului Fotie, descriind aducerea acelor sfinte moaşte în Constantinopol, dar şi procesiunea ce se făcea la mutarea lor de pe malul asiatic al Bosforului, din Hrisoupolis, în Catedrala „Sfânta Sofia”.
Împăraţii înşişi veneau şi se închinau la aceste sfinte moaşte în sâmbăta lui Lazăr.
Odată cu aducerea sfintelor moaşte la Constantinopol, împăratul Leon al VI-lea a trimis constructori şi bani în Cipru, înălţând pe locul mormântului Dreptului Lazăr o biserică impunătoare, care de peste 11 secole este cea mai importantă biserică având hramul Sfântului şi Dreptului Lazăr.
În anul 1589, biserica a fost răscumpărată de la turci, care puseseră stăpânire pe ea. În secolul al XVII-lea a fost reconstruită. În tot acest timp, biserica a fost centrul vieţii creştine din insulă şi documentele călătorilor apuseni din acel secol consemnează vindecările pe care moaştele Dreptului Lazăr le lucrau.
Din 1758 biserica a revenit la ortodocşi. În 1970 a suferit de pe urma unui incendiu. În 1972 a fost renovată. Sub Altar au fost descoperite o parte din moaştele Dreptului Lazăr, lăsate de împăratul bizantin ciprioţilor
