Tratatul privind Uniunea Europeană sau Tratatul de la Maastricht a fost semnat de Consiliul European la data de 7 februarie 1992, reprezentând cea mai mare schimbare a tratatelor de la înființarea Comunității Europene.
Ce prevedea Tratatul de la Maastricht, care punea bazele Uniunii Europene. A fost semnat în urma cu 20 de ani
[Sursa foto: PixaBay]Astfel, după negocierile din decembrie 1991 de la Maastricht, tratatul a fost semnat deja la 7 februarie 1992. Însă, ulterior au apărut probleme în procesul de ratificare, de exemplu: în Danemarca a fost nevoie de un al II-lea referendum, în Germania s-a înaintat o excepție de neconstituționalitate împotriva acordului parlamentar dat tratatului.
Tratatul privind Uniunea Europeană a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993. Tratatul UE mai este considerat și ca o “nouă treaptă pe calea înfăptuirii unei uniuni tot mai strânse a popoarelor Europei”.
Pe lângă schimbările aduse Tratatului CE și a Tratatului EURATOM acest document este și actul constitutiv al Uniunii Europene. Acesta a fost un prim pas pe calea adoptării unei Constituții definitive a UE, care ulterior va înlocui toate tratatele europene.
Parlamentele din fiecare țară au ratificat ulterior Tratatul, în unele cazuri după organizarea unui referendum. Tratatul de la Maastricht a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993, când Uniunea Europeană a fost instituită oficial.
Ce prevedea Tratatul de la Maastricht, care punea bazele Uniunii Europene. A fost semnat în urma cu 20 de ani
Citeste si: Bătălia de la Stalingrad 1943. De ce e considerată cea mai sângeroasă luptă din Al Doilea Război Mondial
Reprezentanți din 12 țări au semnat Tratatul la 7 februarie 1992, iar alte 16 țări au aderat la UE și au adoptat normele prevăzute în Tratatul de la Maastricht sau în tratatele care au urmat. Printre acestea se numără: Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Portugalia, Spania, Regatul Unit și Țările de Jos.
La momentul actual, există 27 de state membre ale UE, ca urmare a ieșirii Regatului Unit din UE.
Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro
De asemenea, Tratatul de la Maastricht a deschis calea pentru crearea unei monede europene unice, și anume euro. Tot acest tratat a prevăzut și înființarea Băncii Centrale Europene (BCE) și a Sistemului European al Băncilor Centrale, menționând obiectivele acestora.
Principalul obiectiv al tratatului a fost crearea Uniunii Economice și Monetare în trei etape. Potrivit tratatului, moneda unică europeană urma să fie introdusă cel mai devreme la 1 ianuarie 1997 și cel mai târziu la 1 ianuarie 1999.
Însă, pentru ca o țară să participe la Uniunea monetară trebuia să îndeplinească anumite criterii economice, mai exact, criteriile de convergență, prin care trebuie asigurată stabilitatea monedei unice. Criteriile de convergență sunt următoarele: politica financiară, nivelul prețurilor, al dobânzilor și al cursului de schimb.
În timp ce criteriul de politică financiară (deficit bugetar < 3% și gradul de îndatorare < 60% din PIB) este un criteriu permanent, celelalte două au fost valabile numai pentru anul de referință 1997.
Tratatul de la Maastricht a reprezentat apogeul mai multor decenii de discuții privind intensificarea cooperării economice în Europa.
Așadar, liderii europeni au redeschis discuția despre introducerea unei monede unice în anul 1986, iar în 1989 s-au angajat să pună în aplicare un proces de tranziție în trei etape, mai exact:- Introducerea liberei circulații a capitalurilor între statele membre
- O cooperare mai strânsă între băncile centrale naționale și alinierea sporită a politicilor economice aplicate de statele membre
- Introducerea treptată a monedei euro, însoțită de implementarea unei politici monetare unice
Astfel, odată cu semnarea tratatului s-a pus în mișcare un automatism, conform căruia țările care îndeplinesc criteriile de convergență în urma constatărilor făcute de Consiliul de Miniștri pot participa și la uniunea monetară. Numai Marea Britanie și Danemarca și-au rezervat dreptul de a decide singure dacă vor introduce moneda unică europeană.
