exclusiv: Unirea României cu Republica Moldova, un proiect ambițios care irită Rusia. Cum se poate realiza legal reunificarea, după modelul Germaniei din 1990

Tot mai multe voci din Republica Moldova, dar și din România, vorbesc despre o posibilă unire între cele două țări. Nu ar fi doar remedierea unei nedreptăți istorice, ci și o soluție pentru a grăbi integrarea Moldovei în UE și NATO și a o păzi de amenințarea Rusiei. Chiar și premierul desemnat de la București, Eugen Tomac, este unul dintre adepții proiectului de unire. "Am intrat în politică pentru că am acest crez", spune Tomac.

Maia Sandu, președinta pro-europeană a Republicii Moldova, s-a exprimat în mai multe rânduri în mod favorabil cu privire la o viitoare unificare a țării pe care o conduce cu România, însă cu o serie de nuanțe foarte importante.

"Aș vota pentru unificarea cu România dacă s-ar organiza un referendum", a declarat președinta de la Chișinău în urmă cu patru luni, în cadrul unui interviu acordat în presa britanică.

"Au existat discuții privind reunificarea cu România. Pentru că Moldova făcea parte din România înainte. Dar nu știm câți oameni ar susține acest lucru pentru că nu am avut un referendum", le-a spus ea jurnaliștilor de la podcastul "The Rest is Politics".

Maia Sandu vrea "unirea" cu România sub umbrela UE

Maia Sandu a explicat, însă, că ținta oficială a Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană, acolo unde nu vor mai exista granițe cu România, iar ambele țări vor fi "state europene" înfrățite.

"Cred că cel mai bine pentru Republica Moldova şi, mai ales, real este să devină membră a UE. Atunci nu vom avea graniţă cu România şi nici cu celelalte state ale UE. Ne vom întâlni cu România în UE”, a subliniat Maia Sandu, citată de Ziarul Naţional de la Chişinău.

Unirea cu România, un scenariu de rezervă pentru Moldova

Vicepremierul Republicii Moldova, Eugen Osmochescu, s-a exprimat în urmă cu câteva zile cu privire la condițiile în care autoritățile de la Chișinău văd posibilă unirea cu țara noastră.

Reunificarea ar putea avea loc doar în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană nu s-ar întâmpla până la finalul anului 2028, spune oficialul moldovean.

"Trebuie să transmitem un semnal populației.

Nu suntem la fel de rezistenți ca ucrainenii. Nu avem industrie militară, nu avem producție militară, nu avem o armată comparabilă ”, a afirmat Osmochescu, făcând referire la presiunile și operațiunile hibride ale Rusiei, menite să reducă sprijinul public pentru integrarea țării în UE.

Dacă procesul de aderare la UE intră în impas, Moldova ia în calcul varianta de a face unirea cu România, a explicat oficialul de la Chișinău.

"Va exista un preț. Acesta va trebui suportat de România și de UE. Dar costul nu ar fi la fel de mare ca cel înregistrat în cazul fostelor Germanii [de Est și de Vest] atunci când s-au reunificat”, a spus vicepremierul.

Cum se vede de la București unirea cu Republica Moldova

Parlamentul României a adoptat încă din martie 2018 o Declarație prin care recunoaște ca deplin legitimă dorinţa acelor cetăţeni ai Republicii Moldova care susţin unificarea celor două state.

"Aceasta reprezintă continuarea firească în procesul de dezvoltare şi afirmare a naţiunii române", se spune în documentul oficial.

"România şi cetăţenii ei sunt şi vor fi întotdeauna pregătiţi să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetăţenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinţei suverane a acestora”, se arată în documentul adoptat de Senatul și Camera Deputaților de la București în ședință solemnă.

Întrebat recent despre declarațiile președintei Maia Sandu, privind unirea cu România, președintele Nicușor Dan, a reamintit că România este pregătită pentru unirea cu Republica Moldova, însă numai "dacă voința vine din partea cetățenilor moldoveni".

"Din partea României cred că nu s-a schimbat nimic față de votul în unanimitate al Parlamentului din 2018 care a spus că România este pregătită în orice moment în care cetățenii din Republica Moldova o vor dori”, a spus liderul de la Cotroceni.

Câți dintre moldoveni și români ar spune DA unui proces de reunificare

În cazul unui demers politic comun în favoarea unificării celor două state, primul pas obligatoriu ar fi organizarea unui referendum în ambele țări. Voința politică trebuie să reflecte și voința populară.

Chiar dacă legăturile culturale și familiale dintre România și Republica Moldova sunt foarte strânse, sprijinul pentru reunificare nu trece de 40% în Republica Moldova.

Potrivit unor studii sociologice nu tocmai recente, populația din România ar fi mai favorabilă reunificării, cu o pondere de aproximativ 70% în favoarea acestui scenariu.

Un milion de moldoveni au deja cetățenia română

Maia Sandu a afirmat recent că, potrivit sondajelor, "între 36% şi 40%” dintre cetăţenii moldoveni îşi doresc unirea- fie din motive istorice, fie pentru că nivelul de trai este mult mai bun peste Prut.

"Majoritatea cetăţenilor nu cred asta. Ei cred că Republica Moldova trebuie să devină parte a Europei şi noi muncim pentru asta. Respectăm voinţa cetăţenilor", a afirmat președinta Sandu într-un interviu acordat unui cunoscut jurnalist şi creator de conţinut din Rusia.

Aproximativ 860.000 din totalul populației de 2,4 milioane de cetățeni moldoveni dețin deja pașapoarte românești, iar la aceștia se adaugă copiii moldoveni care obțin automat cetățenia odată cu părinții lor, precum și zecile de mii de dosare aflate constant în curs de examinare (peste 150.000 de dosare active în prezent).

"Aceasta înseamnă şi paşaport european, adică Uniunea Europeană deja are în Republica Moldova un milion de cetăţeni. Acest lucru trebuie să scurteze calea noastră spre UE”, a adăugat Maia Sandu.

Premierul desemnat, Eugen Tomac: "Unirea este un obiectiv realist”

Eugen Tomac, propunerea lui Nicușor Dan pentru funcția de premier al României, este un susținător al proiectului de reunificare România- Basarabia.

"Am intrat în politică pentru că am acest crez. Îmi doresc să refacem România așa cum a fost cu 100 de ani în urmă. Sunt convins că vom reuși să aducem Basarabia înapoi acasă, în România, în Uniunea Europeană. Am început acest proces de reunire împreună cu președintele Traian Băsescu și el trebuie continuat", a declarat Tomac în Parlamentul României în urmă cu mai mulți ani.

"Avem obligația de a gândi la un viitor mai bun și mai sigur pentru cetățenii Republicii Moldova, iar acesta nu poate fi constituit decât împreună cu România", spune Tomac.

Născut în sudul fostei provincii româneşti Basarabia și venit în România la 17 ani, cu o bursă oferită de statul român, Eugen Tomac este convins că unirea României cu Republica Moldova "este un obiectiv realist”.

"Eu cred că este un obiectiv realist, pe care trebuie să-l privim cu responsabilitate. Dar nu trebuie forțate lucrurile mai mult decât pot fi făcute în contextul actual. În Republica Moldova, 50% dintre cetățeni sunt deja cetățeni ai României pentru că așa au optat ei, statul român oferindu-le posibilitatea de a redobândi cetățenia”, a declarat Eugen Tomac în toamna anului trecut pentru Ziare.com.

Relaţiile dintre România şi Republica Moldova sunt definite de Tomac drept "obiectiv de ţară”, în profilul său publicat pe site-ul Administrației prezidențiale.

Rusia, deranjată de ideea unirii Republicii Moldova cu România

Dacă la București și la Chișinău, scenariul unirii este tot mai frecvent invocat, situația creează iritare evidentă la Moscova, care și-ar dori să își păstreze influența asupra fostei republici sovietice.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova, a declarat în urmă cu două zile că "înțeleptul popor moldovean" va respinge o eventuală unire a Moldovei cu România.

"Dacă Moldova va fi inclusă în componența României, ea va înceta să existe. Pentru că deja acum toți sunt considerați români. Despre ce Moldovă veți mai putea vorbi în cazul includerii ei în componența României? Acest cuvânt va fi eliminat din documente, cărți și manuale", s-a arătat îngrijorată adjuncta lui Serghei Lavrov.

Potrivit acesteia, "există toate motivele să credem că înțeleptul popor moldovean va face o alegere clară și suverană în cazul în care chestiunea unirii cu România va fi transpusă în plan practic”.

"Găgăuzia și Transnistria văd în Rusia un protector”

Găgăuzia și regiunea transnistreană – două teritorii ale Republicii Moldova care pledează tradițional pentru apropierea de Moscova – nu își doresc unirea cu România, consideră oficialul rus.

Întrebată dacă Federația Rusă va putea "ajuta” Găgăuzia și regiunea transnistreană, în cazul în care Republica Moldova se va reunifica cu România, Maria Zaharova a spus:

"Populația Găgăuziei și a Transnistriei are alte priorități de politică externă. Ei nu se văd nici în România, nici în Uniunea Europeană. Ei aspiră la menținerea unor relații cât mai apropiate și reciproc avantajoase cu Rusia. Ei văd în Rusia un protector”, a declarat Zaharova, conform NewsMaker.md.

Zelenski: "Rușii au pierdut Moldova"

Într-un interviu acordat cu trei zile în urmă publicației britanice The Guardian, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a remarcat că Rusia își pierde vizibil influența în regiune, cel mai recent exemplu fiind alegerile pro-europene din Armenia.

"Cred că rușii au pierdut Moldova", spune Zelenski.

Russian political influence over other countries is decreasing. Azerbaijan – they are independent. Armenia – yesterday's elections became a big success for Armenia’s independence. I also think the Russians lost Moldova. Of course, they don't want to lose Ukraine, because an… pic.twitter.com/LtvERPC3VH

— Volodymyr Zelenskyy/ Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) June 9, 2026

"Influența politică a Rusiei asupra altor țări este în scădere. Azerbaidjanul – este independent. Armenia – alegerile de ieri au fost un mare succes pentru independența țării. De asemenea, cred că rușii au pierdut Moldova. Desigur, nu vor să piardă Ucraina, deoarece o Ucraină independentă și liberă este cea mai mare și mai periculoasă țară din punct de vedere politic pentru Rusia", a precizat liderul de la Kiev.

Când Ucraina va adera la UE, Putin va avea probleme interne cu diferite popoare, în special în Caucaz. Diferite popoare din Rusia vor ridica semne de întrebare, crede Zelenski.

Istorie vitregă pentru Moldova, în vecinătatea Rusiei

Republica Moldova și-a proclamat independența față de Uniunea Sovietică la 27 august 1991, după 47 de ani de regim sovietic dur, caracterizat de un proces masiv de rusificare a populației.

Istoria Republicii Moldova din ultimele două secole a fost marcată de o continuă oscilație între spațiul românesc și cel rus. După anexarea de către Imperiul Rus în 1812, teritoriul dintre Prut și Nistru a revenit la patria-mamă în perioada interbelică, devenind parte a României Mari între 1918 și 1940.

Din păcate, România a fost obligată să cedeze Basarabia în doar două zile și fără luptă, în iunie 1940, după un ultimatum dur al URSS (bazat pe Pactul secret Ribbentrop-Molotov din 1939).

La 2 august 1940, sovieticii au creat Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM), combinând părți din Basarabia cu o fâșie de pământ de dincolo de Nistru (Transnistria de astăzi).

Basarabia a revenit sub administrație românească pentru o perioadă de aproximativ trei ani (1941–1944), înainte de a fi reocupată definitiv de Uniunea Sovietică.

Din totalul populaţiei înglobate cu forţa în Uniunea Sovietică, 52% erau moldoveni/români, 15% – ucraineni, 11% – ruşi, iar 22% – alte etnii.

Rusificarea Republicii Moldova în epoca sovietică

Rusificarea Republicii Moldova în epoca sovietică s-a realizat printr-un program complex de inginerie socială și demografică. Deportările în masă în Siberia au decapitat elita culturală și au slăbit rezistența locală.

În locul populației locale eliminate, RSS Moldovenească a fost colonizată masiv cu specialiști, muncitori și militari din alte republici sovietice, în special ruși și ucraineni.

Limba română a fost redenumită oficial "limba moldovenească” și a fost obligatorie scrierea ei cu caractere chirilice.

Limba rusă a devenit instrumentul principal de comunicare. Deși populația autohtonă era majoritară, administrația, justiția, armata și învățământul superior funcționau aproape exclusiv în limba rusă.

Sovieticii au impus cu forța ideologia conform căruia moldovenii și românii sunt două popoare complet distincte, iar limba moldovenească nu are legătură cu limba română.

Primul pas către unire, în 2023: limba română a devenit limba de stat a Republicii Moldova

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a promulgat, în martie 2023, legea privind înlocuirea sintagmei "limba moldovenească" cu "limba română" în toate legile Republicii Moldova, inclusiv în Constituţie.

"Astăzi am promulgat Legea care confirmă un adevăr istoric și incontestabil: limba de stat a Republicii Moldova este cea română", a declarat la acel moment Maia Sandu.

"Îmi doresc ca limba română să ne unească pe toți cei care trăim aici și cărora ne este drag acest pământ. Noi, alături de alți peste douăzeci și șapte de milioane de oameni de pe glob, vorbim limba română, una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene", a adăugat președinta Moldovei.

Structura etnică actuală a Republicii Moldova, conform recensământului din 2024: moldoveni- 76%, români- 8%, ucraineni- 5,1%, găgăuzi- 4,%, ruși- 3,4%.

Unirea a două state, permisă de Actul Final de la Helsinki din 1975

Specialiștii în drept internațional au dezbătut deja subiectul unirii în presa de la Chișinău: pentru ca o unire să fie recunoscută intern și internațional (fără a fi etichetată drept o anexare), procesul ar trebui să se desfășoare în mod simetric, democratic și pașnic.

Este necesar să se respecte simultan constituțiile ambelor țări și tratatele internaționale (cum ar fi Actul Final de la Helsinki din 1975, care permite modificarea frontierelor prin mijloace pașnice și prin acord).

O eventuală reunificare din punct de vedere legal și constituțional între România și Republica Moldova ar fi un proces extrem de complex, nu doar juridic, ci și social.

Din punct de vedere al dreptului internațional și constituțional, cele două state sunt două entități suverane, independente și egale, chiar dacă împărtășesc o istorie și o limbă comună.

Care sunt pașii legali către o unire a României cu Republica Moldova

Înainte de orice procedură juridică, este nevoie de o voință politică clară exprimată la cel mai înalt nivel în ambele capitale (București și Chișinău).

Parlamentele ambelor state ar trebui să adopte rezoluții prin care își exprimă dorința oficială de unificare.

Primul pas trebuie făcut de Parlamentul de la Chișinău, dat fiind că la București s-a adoptat deja Declarația solemnă din 2018 privind disponibilitatea pentru unire.

La final, Guvernele celor două țări ar trebui să negocieze și să semneze un Tratat de Unire. Acest document ar stabili condițiile tehnice: perioada de tranziție, unificarea sistemelor monetare, juridice, administrative, statutul minorităților și organizarea noului stat format.

Pas legal obligatoriu: referendum în Moldova

Constituția Republicii Moldova impune bariere foarte stricte pentru protejarea suveranității. Unirea ar însemna, practic, dizolvarea statului Republica Moldova ca subiect de drept internațional.

Conform Articolului 142 (alin. 1) din Constituția Republicii Moldova, dispozițiile privind caracterul suveran, independent și unitar al statului, precum și cele privind neutralitatea permanentă, pot fi revizuite numai cu aprobarea prin referendum, cu votul majorității cetățenilor înscriși în listele electorale (nu doar al celor prezenți la vot, ceea ce reprezintă un prag extrem de ridicat).

Este deci obligatorie organizarea unui referendum național în care cetățenii să răspundă explicit dacă sunt de acord cu unirea cu România și încetarea existenței Republicii Moldova ca stat independent.

Două probleme suplimentare: Transnistria și Găgăuzia

Prin legea cu statut special din 1994, Găgăuzia are dreptul la autodeterminare externă în cazul în care Republica Moldova își schimbă statutul de stat independent.

În mod normal, Găgăuzia ar putea vota să se separe de Moldova în momentul unirii.

Fiind un teritoriu controlat de facto de un regim separatist și necontrolat de autoritățile de la Chișinău, statutul Transnistriei ar trebui rezolvat juridic înainte sau integrat în Tratatul de Unire.

Validarea unirii în România: majoritate calificată în Parlament+ referendum

În România, procesul este diferit, deoarece România nu își încetează existența, ci își extinde teritoriul și populația, prin fuziune. Constituția României blochează, totuși, modificarea frontierelor fără acord constituțional.

Conform Articolului 152 din Constituția României, limitele revizuirii sunt stricte. Aliniatul 1 specifică faptul că nu pot face obiectul revizuirii: caracterul statului național, independent, unitar și indivizibil.

Soluția legală: Unirea nu încalcă independența, ci extinde caracterul unitar. Totuși, extinderea teritoriului și integrarea a milioane de noi cetățeni ar necesita o revizuire majoră a Constituției (Articolul 151), adoptată de Parlament cu o majoritate de 2/3 și validată obligatoriu printr-un referendum național în România.

Noua Constituție ar trebui să prevadă noua împărțire administrativă (integrarea raioanelor din Republica Moldova) și recalcularea mandatelor parlamentare.

Ultima fază a unirii- ratificarea și recunoașterea internațională

Ce urmează după ce popoarele ambelor state au votat „DA” la referendumuri:

1. Ratificarea Tratatului: Parlamentele de la București și Chișinău ratifică Tratatul de Unire.
2. Ședința Comună a Parlamentelor: Într-o procedură solemnă (similară cu cea din 1918 sau modelul reunificării Germane din 1990), se proclamă unirea.
Parlamentul Republicii Moldova se dizolvă, prin integrare în noul legislativ comun, conform cotelor negociate.
3. Notificarea Internațională: Noul stat notifică Organizația Națiunilor Unite (ONU), Uniunea Europeană, NATO și comunitatea internațională cu privire la succesiunea de drept.

Un model bun de aplicat: Reunificarea Germaniei din 1990

Cea mai sigură cale juridică propusă de experții în drept pentru proiectul unirii în drept este modelul german.

În cazul reunificării din 1990, nu s-a creat un stat complet nou de la zero, ci Republica Democrată Germană (RDG) a votat încheierea propriei existențe.

Practic, RDG s-a dizolvat, iar landurile sale componente au aderat direct la Republica Federală Germania (RFG), acceptând integral Constituția și legile RFG.

În cazul României, scenariul cel mai plauzibil din punct de vedere juridic ar fi ca Republica Moldova (sau raioanele ei) să adere la ordinea constituțională a României, beneficiind automat de statutul de membru UE și NATO pe care România îl deține deja.

Care au fost pașii reunificării Germaniei

Reunificarea Germaniei de la 3 octombrie 1990 este considerată o capodoperă de inginerie juridică. Marea provocare a fost dizolvarea unui stat totalitar (RDG) și integrarea sa într-un stat democratic (RFG), într-un timp record și fără a crea un vid legislativ.

Pentru a realiza acest lucru, juriștii au avut de ales între două mecanisme prevăzute de legea fundamentală a RFG de la acea vreme: calea fuziunii egale (articolul 146 din Constituție) sau calea absorbției (articolul 23).

Dacă s-ar fi mers pe calea fuziunii egale, o nouă Constituție ar fi trebui să fie adoptată prin vot liber de către întregul popor german unificat.

Acest lucru ar fi însemnat crearea unui stat complet nou, renegocierea tuturor tratatelor internaționale și un proces lung de scriere a unei noi Constituții. 

S-a ales însă articolul 23, calea aderării Germaniei de Est la RFG, deoarece era o procedură mult mai rapidă și oferea stabilitate maximă: RFG nu își înceta existența, ci doar își extindea jurisdicția.

- Prmul pas a fost refacerea landurilor în RDG, pe care comuniștii le înlocuiseră cu 14 districte administrative controlate de partid. La 22 iulie 1990, Parlamentul RDG a votat o lege prin care a reînființat cele 5 landuri istorice.

- La 23 august 1990, Parlamentul RDG a adoptat o rezoluție oficială prin care declara aderarea celor 5 landuri (plus Berlinul de Est) la aria de aplicare a Constituției RFG, stabilind data de 3 octombrie 1990 ca moment al unificării.

- A fost semnat apoi un "Tratat de Unificare" (la 31 august 1990) de către reprezentanții ambelor guverne, un document tehnic de peste 1000 de pagini, care a reglementat extrem de multe detalii esențiale pentru unire, precum recunoașterea parțială sau anularea actelor de proprietate și a diplomelor din Est.

- La data de 3 octombrie 1990, la miezul nopții, cele 5 landuri est-germane au fost integrate oficial în RFG. Republica Democrată Germană a dispărut oficial și nu s-a format un stat nou, ci RFG doar s-a mărit.

Dacă s-ar aplica acest model, adaptat la contextul specific din România și Republica Moldova, țara de dincolo de Prut s-ar putea reorganiza intern sub formă de județe și regiuni și ar putea vota aderarea la ordinea constituțională a României.

Avantajul juridic al acestui mecanism este că teritoriul integrat devine automat parte a tuturor structurilor internaționale din care face parte România.

Care sunt avantajele și dezavantajele unirii Moldovei cu România

Dezbaterea publică privind o eventuală unificare a României cu Republica Moldova este extrem de polarizată, cu multiple argumente pro și contra atât de la București, cât și de la Chișinău.

Principalele avantaje vehiculate de istorici și analiști politici se referă la securitatea și integrarea euroatlantică oferite Basarabiei, câștigul demografic și extinderea economică pentru România, dar și repararea unei nedreptăți istorice.

"Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară ca Republica Moldova să supraviețuiască, să existe ca democrație, ca țară suverană. Este soluția realistă care ne poate ajuta să supraviețuim ca democrație”, a explicat Maia Sandu de ce ar vota DA la un referendum privind unirea cu România.

Pe lista dezavantajelor și riscurilor listate în dezbaterea publică se află costul economic colosal pentru România, dat fiind decalajul de dezvoltare dintre România și Republica Moldova, problemele de securitate aduse de Transnistria și Găgăuzia, dar și "coșmarul logistic" și de securitate al integrării teritoriale.

"Dacă reunificarea Republicii Moldova cu România s-ar face mâine, atunci toate costurile asociate ar fi de aproximativ 180 de miliarde USD. Practic, România ar avea de cheltuit în jur de 90 miliarde USD din surse bugetare în următorii 20-25 ani, adică între 3,6 şi 4,5 miliarde USD pe an”, se arată într-un studiu de impact realizat de Petrișor Peiu.

Instabilitatea politică și polarizarea socială sunt alte două riscuri luate în considerare de adversarii ideii unioniste.

Rămâne de văzut cum vor evolua în anii următori discuțiile politice de la București și Chișinău cu privire la proiectul reunificării. Totul depinde de  procesul de aderare al Republicii Moldova la UE, dacă se îngreunează sau nu, dar mai ales de războiul hibrid al Rusiei la Marea Neagră și la Gurile Dunării.