Sultanatul femeilor (Kadınlar Saltanatı) a fost o perioada de 130 de ani, din secolele 16 si17, in care femeile din haremul imperial au exercitat o influenta politica extraordinara. Influenta s-a exercitat atat direct asupra sultanilor soti cat si prin sultanii minori, care se aflau sub regenta mamelor,Sultan Valide.
Kösem avea origine greaca, fiind fiica unui preot din insula egeeana Tinos (dupa alte surse ar fi avut origine bosniaca).
La moartea lui Ahmed I-ul, in 1617, a fost indepartata, dar s-a intors curand, dupa numai sase ani, in calitate de Sultan Valide, odata cu ascensiunea la tron a fiului sau, Murad al IV-lea, in 1623. Atunci fiul sau avea numai 11 ani, asa ca intre anii 1623 si 1632, Kösem a detinut si demnitatea de regenta. Intre acei a fost una dintre rarele femei care a condus oficial si singura Imperiul Otoman.
In 1640, cand a urcat pe tron, Ibrahim I-ul, cel de al doilea fiu al sau, s-a dovedit instabil mintal pentru a domni. Acest fapt i-a permis lui Kösem sa-si continue domnia.
Ibrahim I-ul a fost indepartat de tron in anul 1648, la tron urmand nepotul lui Kösem, de numai sapte ani, Mehmed al IV-lea.
Deoarece Hatice Turhan nu se dovedea cooperanta, Kösem a planuit sa-l inlocuiasca pe nepotul Mehmed al IV-lea cu un alt nepot, al carui mama se dovedea mai utor de manipulat. Un sclav al lui Kösem a tradat planul catre Hatice Turhan. Nu poate sa fi fost o simpla intamplare ca tocmai atunci, dupa trei zile, Kösem sa moara asasinata, strangulata cu o perdea de un eunuc negru al haremului, Tall Süleyman.
Dupa moarte corpul ei a fost dus de la Topkapi la vechiul palat (Eski Sarayi) si dupa aceea inmormantat alaturi de fostul sot, Ahmed I-ul, in mausoleul de langa Moscheea Albastra.
Kösem a fost renumita pentru actiunile ei caritabile si pentru eliberarea sclavilor sai dupa trei ani de serviciu. La moartea ei locuitorii Constantinopolului au tinut trei zile de doliu.
Pe langa influenta sa politica, Kösem a ramas in memoria turcilor pentru activitatea ei caritabila. In special, sultana avea grija de fetele orfane, care nu aveau posibilitatea sa se marite fara o zestre. Ea le oferea nu numai o zestre, dar si locuinta si mobila. De asemenea, Kösem avea o grija deosebita fata de sclavele sale, care erau eliberate dupa doi ani in serviciul sau, iar ea le aranja casatorii si le oferea o zestre. Sultana ii selecta pe miri, in functie de calitatile viitoarelor mirese.
Kösem a avut titlul de valide sultan timp de 25 de ani, in timpul domniilor fiilor sai Murad al IV-lea si Ibrahim. In 1648, dupa urcarea pe tron a nepotului sau Mehmed al IV-lea, care avea numai sapte ani in acel moment, bunica lui nu s-a retras, asa cum cerea traditia, ci si-a pastrat influenta politica, primind titlul de ”marea valide sultan”. Mama lui Mehmed, Turhan, a primit titlul de valide sultan, insa era subordonata soacrei sale.
Ca si Hürrem inaintea ei, Kösem a fost blamata pentru ca a incercat sa-si pastreze puterea, in detrimentul sultanului sau a dinastiei. Cele doua sultane, care au fost cel mai aspru judecate de istorie, au avut doua lucruri in comun:lipsa unei valide sultan, cat timp ele au fost haseki, precum si un numar mare de fii.