România se confruntă cu o situație economică dificilă, avertizează economiștii, după ce datoria publică a depășit pragul critic de 60% din produsul intern brut (PIB).
Această depășire impune, conform legii, înghețarea cheltuielilor publice, ceea ce înseamnă că în următorul an nu vor exista majorări salariale sau de pensii.
În primul trimestru al acestui an, datoria publică a trecut de 60%, iar legea prevede că atunci când acest prag este depășit, statul trebuie să înghețe cheltuielile. Astfel, salariile și pensiile nu pot fi majorate, ceea ce afectează direct milioane de români. Un exemplu elocvent este cel al unui angajat cu 48 de ani de muncă, care primește o pensie de doar 1800 de lei, iar un bibliotecar cu 10 ani vechime are același salariu
În paralel, guvernanții încearcă să găsească o formă a legii salarizării care să primească aprobarea Comisiei Europene. Politicienii mai au la dispoziție doar 10 zile pentru a propune un proiect care să fie acceptat, altfel România riscă să piardă 770 de milioane de euro din fondurile PNRR. Aceste fonduri sunt esențiale pentru îndeplinirea jaloanelor stabilite în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.
Negocierile dintre partide au dus la o creștere a plafonului de cheltuieli pentru reforma salarizării, de la 8 miliarde de lei la peste 12 miliarde de lei, o sumă dificil de susținut
din bugetul actual. Specialiștii recomandă să nu se adauge o povară bugetară suplimentară prin legea salarizării pentru anul 2028.Astăzi a avut loc o rundă de consultări pe tema legii salarizării la Cotroceni, însă discuțiile nu au condus la un acord între partide, ceea ce prelungește incertitudinea privind viitorul salariilor și pensiilor în România.
