România se confruntă în aceste săptămâni cu o perioadă decisivă pentru economia sa, în contextul în care marile agenții de rating analizează atent situația financiară a țării și urmează să decidă dacă mențin sau nu ratingul suveran.
Această decizie va influența direct încrederea investitorilor și fluxul de capital către România.
Situația economică a României este comparată cu un client care cumpără pe datorie, dar care nu mai inspiră încredere că va plăti la timp. Povestea doamnei Florica, care a oferit bunuri pe datorie unei cunoștințe ce nu și-a mai onorat obligațiile și a dispărut, reflectă perfect percepția investitorilor față de țara noastră. Deficitul bugetar mare, datoria publică în creștere și schimbările frecvente ale politicilor economice au determinat afaceriștii să fie reticenți în a investi.
Haosul politic și economic din ultimul an a pus multe investiții pe pauză, iar incertitudinea este considerată mult mai periculoasă decât riscul în sine. Investitorii se bazează în principal pe ratingul acordat de agențiile internaționale, care evaluează periodic economia României. Creșterea ponderii datoriei publice în PIB este un semnal de alarmă, iar criza politică actuală riscă să aducă pierderi de până la 4,5 miliarde de euro din fondurile europene, vitale pentru dezvoltarea țării.
Pe de altă parte, există și vești bune. Deficitul bugetar a scăzut semnificativ în primele cinci luni ale anului 2026, ajungând la 1,75%, față de o valoare de peste două ori mai mare în aceeași perioadă a anului precedent. Aceste rezultate arată că, în ciuda multiplelor crize, autoritățile încearcă să limiteze efectele negative și să stabilizeze economia.
În aceste zile, reprezentanții Ministerului Finanțelor poartă discuții cu agențiile de rating, iar la finalul lunii se va afla dacă România își va menține ratingul sau va fi retrogradată la nivelul „junk”, nerecomandat investitorilor.
O astfel de retrogradare ar agrava și mai mult criza de încredere și ar complica accesul la finanțare.