Ce sărbătoare este în Calendarul ortodox pe 16 august 2026?

Află ce sărbătoare este în Calendarul ortodox pe 16 august 2026!

Pe 16 august 2026, în Calendarul ortodox, sunt prăznuiți Sfinții Martiri Brâncoveni: domnitorul Constantin Brâncoveanu, cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu și Matei, precum și sfetnicul Ianache. Această zi este dedicată uneia dintre cele mai impresionante mărturisiri de credință din istoria românilor, cei șase fiind canonizați de Biserica Ortodoxă Română pentru jertfa lor și pentru faptul că au refuzat să renunțe la credința creștină.

Constantin Brâncoveanu, domnitor și apărător al credinței

Constantin Brâncoveanu a fost domn al Țării Românești și a rămas în istorie nu doar prin modul în care și-a apărat credința, ci și prin contribuția importantă pe care a avut-o la dezvoltarea culturii și spiritualității românești.

Domnia sa a început sub semnul apariției Bibliei în limba română, cunoscută drept „Biblia de la București”, tipărită în anul 1688.

Lucrarea a reprezentat un moment esențial pentru cultura română și pentru dezvoltarea limbii române literare.

Domnitorul și-a asumat rolul de protector al tiparului și al școlilor, atât în Muntenia, cât și în Transilvania. La București, a sprijinit dezvoltarea Academiei Domnești și a transformat școala de la Sfântul Sava într-un adevărat colegiu public destinat atât tinerilor din țară, cât și celor veniți din străinătate. Programa de studiu era apropiată de cea a instituțiilor de învățământ superior ale vremii.

Citește și: Rugăciune pentru părinți: Aduce sănătate, zile senine și suflet împăcat

Constantin Brâncoveanu l-a adus de la Istanbul pe Andrei, cel care avea să devină mitropolitul Antim Ivireanul. Sub îndrumarea acestuia au fost tipărite numeroase cărți în limbile română, greacă, slavonă, georgiană și arabă, contribuția sa fiind esențială pentru dezvoltarea culturii și tiparului în spațiul românesc.

Domnitorul a fost și un important ctitor de lăcașuri de cult. Printre cele mai cunoscute ctitorii ale sale se numără bisericile de la Potlogi și Mogoșoaia, Mănăstirea Hurezi, Mănăstirea Brâncoveni și Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” din București, unde au fost așezate ulterior sfintele sale moaște.

Martiriul Sfinților Brâncoveni

Sfârșitul domniei și al vieții lui Constantin Brâncoveanu este legat de una dintre cele mai dramatice pagini din istoria creștinismului românesc.

În anul 1714, domnitorul a fost dus la Constantinopol împreună cu cei patru fii ai săi și cu sfetnicul Ianache. Au fost supuși unor chinuri și umilințe, iar în ziua de 15 august 1714 au fost aduși înaintea sultanului Ahmed.

Constantin Brâncoveanu a fost presat să renunțe la credința creștină pentru a-și salva viața și pe cea a copiilor săi. Domnitorul a refuzat însă să se lepede de credință, afirmând cu hotărâre: „De legea creștină nu mă las, căci în ea m-am născut și am trăit, și în ea vreau să mor!”

În fața amenințării cu moartea, Brâncoveanu le-a cerut fiilor săi să rămână statornici și să nu își piardă sufletele. El le-a spus că, deși au pierdut toate cele lumești, nu trebuie să piardă ceea ce este mai important, credința și mântuirea.

Cei patru fii ai domnitorului au fost Constantin, Ștefan, Radu și Matei. Primul care a fost decapitat a fost Constantin, fiul cel mare, urmat de Ștefan și Radu.

Când a venit rândul lui Matei, mezinul familiei, acesta s-a temut pentru o clipă și a început să plângă. Constantin Brâncoveanu l-a îndemnat să urmeze exemplul fraților săi și să rămână credincios.

Matei a mers în cele din urmă spre jertfă, iar apoi a fost ucis și Ianache Văcărescu, sfetnicul credincios al domnitorului. La final, Constantin Brâncoveanu a fost decapitat. Înainte de moarte, a făcut semnul crucii și a rostit: „Doamne, fie voia Ta!”

Martiriul a avut loc chiar în ziua în care domnitorul împlinea 60 de ani.

Trupurile martirilor au fost aruncate în Bosfor

După execuție, trupurile celor șase martiri au fost aruncate în Bosfor. Potrivit tradiției, câțiva creștini au reușit să le scoată din apă și le-au îngropat în mare taină într-o mănăstire din Halki, în apropierea Constantinopolului.

Câțiva ani mai târziu, în vara anului 1720, Doamna Maria, soția lui Constantin Brâncoveanu, a reușit să aducă în secret rămășițele domnitorului în țară. Acestea au fost îngropate la Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” din București.

Mormântul nu a avut inițial o pisanie care să indice identitatea celui îngropat acolo. Pe piatra funerară a fost așezată doar pajura țării, iar deasupra mormântului a fost pusă o candelă de argint.

Mormântul lui Constantin Brâncoveanu, descoperit după aproape două secole

Mormântul domnitorului a fost redescoperit în anul 1914 de istoricul Virgil Drăghiceanu. Un element important în identificarea mormântului a fost inscripția de pe candela de argint, datată 12 iunie 1720.

Descoperirea a fost considerată una deosebit de importantă pentru istoria României. În jurul autenticității și paternității descoperirii au existat însă, la vremea respectivă, controverse, polemici și chiar procese. Virgil Drăghiceanu a fost susținut încă de la început de personalități importante ale culturii române, printre care și istoricul Nicolae Iorga.

Astăzi, Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” din București reprezintă unul dintre cele mai importante locuri legate de memoria Sfântului Constantin Brâncoveanu și a familiei sale.

Sfinții Martiri Brâncoveni, canonizați în 1992

Constantin Brâncoveanu, fiii săi Constantin, Ștefan, Radu și Matei și sfetnicul Ianache au fost canonizați de Biserica Ortodoxă Română la 15 august 1992. Proclamarea oficială a canonizării a consacrat cinstirea lor ca martiri ai credinței creștine.

Pomenirea lor a fost stabilită pentru data de 16 august, tocmai pentru a nu coincide cu praznicul Adormirii Maicii Domnului, sărbătorit pe 15 august.