Consilierul guvernatorului BNR, avertisment pentru România. Eugen Rădulescu: „Nu numai că nu a trecut pericolul, dar este mai mare decât era înainte”

Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, a declarat că Fitch intenționa inițial să scadă ratingul țării, însă decizia a fost reevaluată după intervenția Guvernului și a BNR. Totuși, expertul a declarat că pericolul nu a trecut.

Agenția de rating Fitch, care folosește date oficiale furnizate de instituții precum Banca Națională, Guvern, birourile de statistică sau instituții internaționale precum FMI și Banca Mondială, a menținut vineri calificativul „BBB minus” pentru România, cu perspectivă negativă, iar riscul era să ajungem la BB+, adică să fie retrogradat la junk.

Important de menționat este că un rating bun „deschide ușile” către finanțări mai ieftine și în condiții mai favorabile, pentru că oferă investitorilor o evaluare clară a riscurilor asociate obligațiunilor de stat emise de o țară.

De altfel, pentru țările cu economii în curs de dezvoltare, un rating favorabil înseamnă acces mai rapid și mai ieftin la piețele internaționale de obligațiuni. Um alt aspect important al ratingului. dincolo de aspectele economice, evaluările analizează nu doar capacitatea guvernului de a-și onora datoriile, dar și voința acestuia de a le plăti.

În România, scorul de rating se realizează la solicitarea statului. Mai exact, Guvernul (de regulă prin Ministerul Finanțelor) încheie un contract cu agenția de rating și plătește pentru evaluare.

Agenția se ocupă de analiză, acordă un rating, pe care apoi îl monitorizează permanent. Cel mai mare rating a fost atins în 2006, când Fitch a ridicat calificativul României de la BBB- la BBB, marcând un progres economic important.

Citește și: Guvern minoritar PSD-UDMR. Executivul care l-ar putea face premier pe Sorin Grindeanu până la alegerile din 2028

Eugen Rădulescu: „Nu numai că nu a trecut pericolul, dar este mai mare decât era înainte”

Eugen Rădulescu a declarat că România a reușit să evite o retrogradare a ratingului suveran, dar riscurile rămân ridicate.

„Decizia inițială fusese de downgradare a României, dar, ca urmare a informațiilor suplimentare pe care le-au prezentat Guvernul și BNR, au revenit asupra deciziei și ne-au mai păsuit pentru câteva luni. Nu numai că nu a trecut pericolul, dar este mai mare decât era înainte”, a declarat Eugen Rădulescu, potrivit digi24.ro.

Consilierul guvernatorului BNR a declarat că, în prezent, după reducerea deficitului bugetar realizată în principal prin majorarea taxelor și impozitelor, fără implementarea unor reforme structurale necesare pentru stabilitate economică pe termen lung, România se confruntă cu un fenomen grav de „extracție de rente” din sectorul public.

„Se manifestă o extracție de rente din sectorul public pe o scară incredibil de mare (…). Avem 10.000

de procese în care s-a ajuns la încetarea urmăririi din cauză că s-a prescris fapta, iar făptașii au rămas bine mersi cu ce au jefuit”, a declarat guvernatorul.

Citește și: UPDATE Agenția Fitch a menținut ratingul de țară al României. Economia scapă momentan de intrarea în categoria "junk"

Ce ar înseamna pentru România coborârea la „junk”

În prezent, Fitch și S&P mențin România la BBB-, cu perspectivă negativă.

Dacă România ar fi coborâtăla BB+, prima categorie considerată „speculativă” (junk), acest lucru ar aduce consecințe grave.

De exemplu, împrumuturile statului ar deveni mai scumpe pentru că investitorii ar cere dobânzi mai mari pentru a cumpăra datoria României, deoarece ar considera riscul mai ridicat; fondurile mari (pe pensii, investiții etc) ar putea fi obligate să vândă obligațiuni românești; presiunea pe cursul leu-euro ar crește pentru că s-ar reduce încrederea unor investitori străini; băncile ar putea finanța mai scump companiile românești.

Important de menționat este că „junk” nu înseamnă faliment sau incapacitate de plată, ci că statul funcționează și se finanțează la costuri mai mari.