Cinci elevi ai Liceului Teoretic „Grigore Moisil” din Timisoara au fost premiati la inceputul acestui an pentru rezultatele obtinute la un concurs international organizat de NASA.
Pentru proiect, elevii au muncit in timpul liber, fiind nevoiti sa lucreze chiar si noaptea pentru a se sincroniza cu partenerii din SUA. Institutul Tehnologic din Massachusetts (MIT) in colaborare cu NASA, Agentia Europeana Spatiala (ESA) si Centrul European de Tehnologie si Cercetare a Spatiului (CASIS) organizeaza in fiecare an Zero Robotics, o competitie de programare la care participa elevi din Europa, America de Nord sau Australia. Una dintre echipele inscrise la ultima editie in concurs a fost formata din cinci elevi ai Liceului Teoretic Grigore Moisil din Timisoara: Cristina Cordun (capitanul echipei), Miruna Grigoras, Daniel Drondu, Sebastian Males si Emanuel
Tema de anul acesta a fost colonizarea planetei Marte. Scenariul presupunea ca pamantenii vor sa populeze planeta Marte, iar pentru asta trebuie sa construiasca sateliti care sa orbiteze planeta pentru a o putea mai intai analiza.
Guvernul a lansat deja in spatiu piesele componente ale satelitilor, iar treaba echipelor de elevi intrate in competitie era sa scrie un program care sa determine niste roboti sa adune intr-o zona de asamblare componentele satelitului.
Pentru ca si alte echipe de ingineri vor sa construiasca primii satelitii, fiecare echipa trebuie sa fie cat mai rapida. „Initial concursul se desfasoara intre echipe, mai apoi se formeaza aliante de cate trei echipe, maximum doua de pe acelasi continent. Anul acesta, noi ne-am aliat cu doua echipe americane, formand alianta CYS Burger”, a explicat unul dintre elevi, potrivit carora in urma etapelor derulate in cadrul competitiei se ajunge in finala mare si finala virtuala.
„Concursul a inceput in septembrie 2016, cand am primit manualul si am aflat tema jocului. Dupa ce am creat aliantele cu echipe americane si am intrat in semifinala, au inceput problemele. Cea mai grea a fost diferenta de fus orar si stilul de a coda diferit pe care il aveam. Dupa ce am lucrat uneori si noptile, am ratat la limita finala mare, asa ca greul nu a luat sfarsit.
Descoperind unele erori, am reusit sa ne calificam in finala virtuala, unde am concurat cu o alianta formata din doua echipe italiene si una americana”, poveste capitanul echipei timisorene, Cristina Cordun.Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro
Pentru elevii timisoreni a fost fascinant ca finala la care au participat a avut loc la Centrul Agentiei Spatiale Europene din Olanda. Tinerii au fost la un pas sa rateze plecarea in Olanda din cauza lipsei fondurilor. Toate costurile cu transportul, cazarea si masa au fost suportate de firma Continental Automotive Romania, iar elevii au putut merge astfel in Olanda. „Pentru mine concursul a fost o experienta frumoasa, mai ales ca am invatat lucruri noi de la americani, imbunatatindu-mi modul de a coda.
Totodata, am vizitat Olanda, care a devenit tara mea preferata si am vazut cel mai important centru ESA din Europa”, a mai declarat Cristina.
„Cristina si Ema sunt deja la a treia participare, iar eu la a doua. De-a lungul acestor trei ani, echipa a trecut de la simpli participanti, la participanti in finala si la castigatorii finalei virtuale. Nu este un lucru foarte neasteptat avand in vedere cat timp am investit in aceasta competitie: ore dupa scoala, nopti intregi pe Hangouts cu echipele americane.
Toate au fost epuizante. Totusi, oricat de complicat a fost sa punem cap la cap idei pentru o strategie cu adevarat functionala sau sa reusim sa transpunem in linii de cod ideile pe care le aveam in cap, experienta in sine a fost uluitoare.Sincer, pentru mine nu a contat daca aveam sau nu sa castigam. Simplul fapt de a-ti vedea munca transformandu-se in ceva real care functioneaza corect si exact cum ai planuit tu a fost uluitor!”, a declarat si Miruna, care a profitat de concurs pentru a se mandri ca e romanca. „in competitie au existat inca doua echipe din Romania. De fapt, finala cea mare aproape a fost castigata de alianta echipei din Piatra Neamt cu care ne cunosteam si intelegeam deja din anul precedent.
Acum, un an mai tarziu, ne-am reintalnit fericiti in dimineata concursului si am relationat la fel de bine ca in trecut. Cateva ore mai tarziu, ce sa vezi? Romania ocupa locurile 1 si 2 in cele doua finale ale competitiei! Cum as putea sa nu fiu mandra?”, a mai spus Miruna. Pentru Daniel Drondu, membru al echipei de informaticieni de la Timisoara, Zero Robotics a fost o experienta „pe care fiecare tanar merita sa o incerce, pentru a simti cum e sa lucrezi intr-o echipa cu oameni din alte tari”.
Daniel spune ca misiunea primita in concurs pare simpla la prima vedere, dar nu a fost deloc asa. „Din punctul meu de vedere codul a fost cea mai grea parte din cauza limitelor puse si a altgoritmului care necesita cunostinte mai mult decat obisnuite. in finala a fost foarte calma atmosfera pana la inceperea meciurilor, cand toti am inceput sa avem emotii, vazand cum sfera aceea din spatiu, de pe ISS (n.r. Statia Spatiala Internationala), se misca datorita muncii noastre”, a declarat Daniel. Sebastian Males, un alt membru al echipei de geniu de la la Timisoara, sustine ca Zerorobotics este unic prin modul in care reuseste sa implice zeci de echipe din toata lumea care incearca sa vina cu cea mai buna idee.
„Trebuie sa imbini tot ceea ce inseamna inginerie cu lucrul in echipa. Sa vezi ceva la care ai contribuit tu ruland pe Statia Spatiala Internationala da un sentiment unic. Simti ca toate orele de lucru au meritat doar pentru acel moment”, a declarat Sebastian. „Pentru mine, aceasta a fost a treia participare consecutiva la Zero Robotics. impreuna cu colegii mei am trait o experienta unica de-a lungul anilor in aceasta competitie, mai ales ca anul acesta am si castigat finala virtuala. Cel mai interesant a fost cand am aflat ca din echipa cu care noi concuram facea parte si o romanca”, a declarat si Emanuel Covaci.
