In articol:
Ludovic Orban. ”Suntem mândri de ce am făcut în trei luni, că într-o perioadă extrem de scurtă am reuşit să reparăm o mare parte din stricăciuni", a declarat premierul.
„Suntem mândri că am refăcut credibilitatea României în faţa partenerilor europeni şi strategici, Am reuşit într-un timp extrem de scurt să luăm decizii cu impact favorabil asupra românilor, corectând grave erori”, a declarat Orban.
Premierul demis a enumerat unele dintre realizările guvernului pe care l-a condus în ultimele trei luni, precizând că guvernul a aplicat Legea salarizării, a indexat alocaţiile copiilor cu rata inflaţiei şi a încercat să asigure toate drepturile legale fiecărei categorii socio-profesionale, conforn news.ro.
Ludovic Orban a reluat explicaţiile privind necesitatea adoptării a 25 de ordonanţe de urgenţă de către Guvern, în şedinţa care a avut loc marţi, cu o zi înaintea dezbaterii şi votului asupra moţiunii de cenzură.
Citeste si: Ce urmează după demiterea Guvernului Orban prin moțiune de cenzură?
Ludovic Orban a ieşit la declaraţii înconjurat de toţi membrii Cabinetului său şi care au fost prezenţi la şedinţa în care s-a dezbătut moţiunea de cenzură în plenul Parlamentului.
Moțiunea de cenzură votată cu 261 de voturi
Moţiunea de cenzură iniţiată de PSD a fost adoptată miercuri de Parlament, astfel că Guvernul Ludovic Orban este demis.
Liderul PSD Marcel Ciolacu a declarat că moţiunea a fost adoptată cu 261 de voturi. Împotriva moţiunii au votat 131 de parlamentari. Guvernul Orban va funcţiona ca un Guvern interimar, cu prerogative limitate.
Citeste si: SURPRIZĂ la moțiunea de cenzură. O senatoare PNL a votat împotriva Guvernului Orban. Cine este aceasta?
Vor urma consultări ale preşedintelui cu partidele parlamentare pentru desemnarea premierului şi formarea unui nou guvern.
Pentru ca moţiunea de cenzură să treacă erau necesare 233 de voturi, astfel că moţiunea a fost adoptată.
Guvernul Orban, prerogative limitate
Actualul Cabinet va funcţiona ca unul interimar, cu prerogative limitate.
”Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.”, precizează Constituţia.
Citeste si: Viorica Dăncilă și-a trecut broșele în declarația de avere! Motivul: sunt din aur și valorează o avere! Cât costă bijuteriile fostului premier
Conform legii fundamentale, după căderea Guvernului, preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. Liberalii şi preşedintele au anunţat că nominalizarea va fi tot Ludovic Orban, pentru a forţa anticipatele. PSD, care iniţial anunţase că nu va propune un premier, fiind mai interesant de reforma în partid, a revenit, spunând că va face o propunere din afara partidului.
Citeste si: Rareș Bogdan a prezis căderea Guvernului PNL: Cel mai probabil tot Orban va fi premier
Candidatul pentru funcţia de prim-ministru cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Articolul 89 din Constituţie prevede că după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. Astfel se va deschide calea alegerilor parlamentare anticipate, dorite atât de preşedinte, cât şi de PNL.
Guvernul Orban a fost învestit în funcţie în 4 noiembrie 2019, obţinând voturile tuturor celor 240 de parlamentari care se aflau în sală.