Incredibil la ce decizie au ajuns oamenii pentru a salva planeta. Mai multe persoane încearcă să protejeze mediul, astfel că renunță la detergent și încearcă să spele hainele mai rar.
Mai mulți oameni au decis să nu-și mai spele hainele pentru a proteja mediul.
[Sursa foto: PixaBay]„Ar trebui spălate tricourile după fiecare purtare? Probabil că nu. Dar chiloţii? Depinde. Din ce în ce mai mulţi oameni renunţă la detergent pentru a economisi timp, bani şi pentru a proteja mediul”, scrie The Guardian.
Citește și: VIRAL. Fotomodelul de 27 de ani a purtat o ținută "aproape inexistentă" pe un yacht
Tim este unul dintre acei oameni care a lucrat acasă în timpul pandemiei COVID-19, scrie digi24.ro.
Bărbatul folosește mașina de spălat pentru a curăța hainele copiilor. De asemenea, soția își spală și ea hainele pe care le poartă, chiar dacă a redus această activitate.
„Încă mai sunt o mulţime de rufe de spălat- acesta este o parte din motivul pentru care eu nu-mi spăl hainele”, spune Tim. Ajută faptul că are destul de multe haine, dar în timpul „abstinenţei” sale de un an a reuşit să se îmbrace aproape două săptămâni cu o singură ţinută. A redus numărul de şosete purtând sandale, inclusiv mare parte din iarnă. „ Nu mai trebuie să spăl şosete, ceea ce a fost întotdeauna cea mai mare problemă”, spune el.
Tim uimește prin declarațiile făcute. „Poţi avea chiloţi care să ţină o săptămână”, spune el. Cum reuşeşti să stai o săptămână cu aceiaşi chiloţi? „Pur şi simplu ai standarde foarte scăzute”, răspunde Tim. Uneori, purta pe post de lenjerie intimă slipi de baie- îi purta la duş, unde se spălau, apoi se uscau rapid.
Bărbatul afirmă că observă când hainele lui miros urât și abia atunci le schimbă. „Dar pur şi simplu nu trebuie să le speli atât de mult cum fac oamenii”, adaugă el. Soţia sa îi spune ocazional că miroase, „dar în general nu o deranjează prea mult”, susţine Tim.
Un alt bărbat șochează cu afirmațiile lansate. Mişcarea „fără spălare” a început cu părul- apa încă se folosea, dar şamponul a fost eliminat- şi există semne că rufele ar putea fi următoarele.
Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro
În anul 2020, un articol publicat în Vox arăta că aplicaţiile şi serviciile care promiteau să aibă grijă de rufele utilizatorilor au eşuat în mare parte. Spre deosebire de alte treburi casnice, cum ar fi gătitul sau cumpărăturile, care fie au devenit aspiraţionale, fie au fost mai uşor de externalizat prin tehnologie, „spălatul rufelor sfidează regulile inovaţiei stilului de viaţă şi promisiunile capitalismului”. Nicio marcă de detergenţi scumpi sau de spălătorii instagramabile nu va schimba faptul că spălarea hainelor este încă o corvoadă.
Citește și: Celine Dion și-a anulat întregul turneul din cauza stării de sănătate
Fanii blugilor sunt primii care au aprobat tendința de a nu mai spăla rufele. „Eu nu spăl niciun denim decât dacă se întâmplă un dezastru- îţi verşi lapte pe blugi sau ceva de genul acesta”, spune Daniel, un profesor care îşi spală, în schimb, chiloţii după fiecare purtare. „În principal, asta îţi oferă o uzură mai bună- blugii îmbătrânesc mult mai bine şi durează mai mult. Nu trebuie să continui să cheltuieşti bani pe blugi. Este mai bine pentru mediu”, arată profesorul. Iar blugii nespălaţi nu miros, insistă el. „Dacă am fost la un grătar şi miroase puţin a fum, s-ar putea să îi pun la aerisit peste noapte”- este soluţia pe care o are.
Se pare că, în prezent, criza climatică a convins anumite persoane să ia în calcul impactul spălărilor cu apă caldă asupra mediului, al utilizării apei şi a detergenţilor cu emisii mari de carbon. În același timp creşterile recente ale preţurilor la energie ne-au făcut să ne concentrăm asupra costurilor pe care le implică fiecare maşină pusă să spele, notează publicația britanică.
„Am încetat să-mi mai spăl hainele la fel de mult în timpul iernii 2022”, spune Jenny. „Factorii determinanţi pentru mine au fost creşterea costurilor energiei, efectul asupra mediului şi imposibilitatea de a usca uşor hainele în interior. Mi-am dat seama că nu trebuie să spăl hainele atât de des. Majoritatea hainelor aveau într-adevăr nevoie doar de o reîmprospătare”, explică ea. În schimb, a început să le pulverizeze cu o soluţie care elimină mirosurile. „Sunt ca şi noi. De asemenea, este mult mai blând cu ţesătura, astfel încât hainele durează mult mai mult”, spune ea.
„Obişnuiam să ne spălăm hainele de şase ori pe săptămână. Acum, o facem doar o dată pe săptămână. Folosim nuci de săpun (un tip de fructe mici care conţin săpun) şi le spălăm la 30 de grade. Pun rufele la înmuiat peste noapte, astfel încât să consumăm mai puţină energie electrică”, explică Ken, un profesor universitar pensionat. El spune că a fost motivat „de urgenţa climatică”, conform News.ro. Când vine vorba de ceea ce purtăm, încercarea de a alege haine mai ecologice este din ce în ce mai răspândită- mulţi dintre noi cumpărăm mai puţin sau la mâna a doua sau mărci presupus „etice”. Dar acesta este doar începutul, spune Charlotte, care lucrează în domeniul sustenabilităţii şi al modei. „Spălarea după cumpărare are un impact foarte mare. Spălarea cu apă rece, spălarea doar atunci când este nevoie, purtarea lucrurilor mai mult timp- acestea au un impact egal, dacă nu chiar mai mare”, arată ea.
Femeia spune că poartă între 20 și 30 de haine, mai ales pantaloni. Puloverele sunt spălate poate de două ori pe sezon. Urmele şi petele sunt curăţate local. „Aerisirea este de ajutor, poate uneori şi tratarea cu aburi”, explică ea. Poartă un hanorac când găteşte, pentru a evita să păteze hainele bune. Este din Noua Zeelandă, unde este ceva normal ca rufele să fie spălate la temperaturi scăzute sau reci. „Nu am auzit niciodată să spăl ceva la cald până când m-am mutat în Marea Britanie. Este un lucru cultural”, mărturiseşte ea. Şi nu este doar preocuparea pentru sustenabilitate. „Pur şi simplu spălatul îţi uzează hainele”, crede Charlotte.
Tom este un asistent psihiatric care are patru pulovere din lână de merinos pe care le poartă prin rotaţie la serviciu. Nu le-a spălat de mai bine de un an. „S-ar putea să le clătesc sau să şterg o pată cu buretele”, spune el. „Au un fel de proprietate magică de respingere; lâna nu preia mirosurile”, spune el.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Bărbatul este fan al lânii merinos. El și-a făcut provizii de bluze, şosete şi lenjerie de corp, aceste două articole din urmă fiind însă de spălat. După fiecare purtare? „Pot rezista mai mult”, spune el. „Aproape că mi-e ruşine să recunosc, dar să zicem trei sau patru zile... În profesia mea, când cineva spune ceva, trebuie să îl dublezi- dacă cineva spune că fumează doar un joint pe zi, vrea să spună două sau trei”, continuă Tom. Deci poate să stea o săptămână în pantaloni de lână? „Da, cam aşa ceva”, recunoaşte el râzând.
„Nu am locuit într-o casă cu o maşină de spălat între 19 şi 39 de ani, aşa că am spălat de mână şi am folosit spălătorii”, spune Michele, grafician şi toboşar. „În acea perioadă, fie nu aveam prea mulţi bani, fie nu aveam prea mult timp liber”, spune ea. Hainele, a realizat Michele, puteau fi purtate de mai multe ori, cu o aerisire între timp. „M-am obişnuit să nu spăl lucrurile după o singură purtare. Chiar şi atunci când, în sfârşit, am locuit într-un loc cu o maşină de spălat, nu am fost niciodată tentată să mă apuc să spăl zilnic sau o dată la două zile”, mărturiseşte ea. Motivaţia ei este în mare măsură ecologică. „Ştiu că toate microfibrele şi detergenţii ne poluează râurile, mările şi animalele sălbatice. Producătorii fac bani de pe urma fricii noastre de murdărie şi promovează niveluri ridicole de curăţenie- iar planeta are de suferit”, pledează ea.
Rosie Cox este profesor de geografie la Birkbeck, Universitatea din Londra şi coautoare a cărţii Dirt: the Filthy Reality of Everyday Life (Murdăria: realitatea murdară a vieţii de zi cu zi). Femeia nu este de acord cu spălarea hainelor. „De fapt, este foarte complicat, din punct de vedere tehnic. Ceea ce se întâmplă în interiorul casei tale se datorează doar unor mari transformări: existenţa apei curente, inventarea maşinilor de spălat care încap în casele oamenilor, faptul că sunt accesibile”, arată ea. Doar din anii 1960, spune Rosie Cox, majoritatea gospodăriilor au avut o maşină de spălat, iar acum, procentul este de aproape 100%.
Amber, manager de marketing, are un dulap special pentru hainele purtate, dar care mai pot fi purtate: „Verific dacă există urme vizibile sau mirosuri, iar dacă nu există nimic care să constituie o problemă pentru a fi purtate din nou, pur şi simplu le pun la loc. Folosesc maşina de spălat doar o dată pe săptămână, în loc să o folosesc în majoritatea zilelor”, spune Amber. Anul acesta, maşina de spălat a lui Chet s-a stricat. El a decis să nu o înlocuiască. „A fost o decizie uşoară să trăiesc ca în secolul al XIX-lea şi să spăl hainele de mână”, spune Chet, care este artist. „Am început prin a încerca să spăl după acelaşi program ca înainte, dar mi-am dat seama repede că nu era uşor de făcut”, mărturiseşte el. Spălarea a devenit treptat mai puţin frecventă. Acum, spală de mână o dată pe lună. „A devenit clar că nu mai aveam nevoie să spăl blugi sau cămăşi, aşa că m-am rezumat la lenjerie de corp şi şosete. Sunt sigur că nu mai am nevoie de o maşină de spălat niciodată”, susține el.
