Sf. Constantin şi Elena 2022: Ce nu este bine să faci pe 21 mai? Este mare păcat!
Sf. Constantin şi Elena 2022. Iată ce nu ai voie să faci în ziua de 21 mai, când sunt sărbătoriți Sfinții Împărați Constanțin și Elena! Tradiții și obiceiuri în această zi sfântă!
Sf. Constantin şi Elena 2022. În fiecare, pe 21 mai, Biserica Ortodoxă îi prăznuieşte pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena, ca protectori ai credinţei creştine, slăviţi de creştinătate.
În această zi, peste 1,75 milioane de români își serbează onomastica. Iată care sunt cele mai cunoscute obiceiuri și superstiții de Constantin și Elena!
Sf. Constantin şi Elena 2022: Ce nu este bine să faci în această zi sfântă?
În tradiția populară se spune că oamenii care vor munci pământul în această zi vor avea parte de o invazie a păsărilor dăunătoare.
De Sfinții Constantin și Elena este păcat să se lucreze în gospodării, nu se plivesc ierburile. Mai mult, în alte zone se spune că aceasta este ziua în care păsările îşi învaţă puii să zboare. În calendarul popular, sărbătoarea Sf. Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor.
În ziua sfântă de 21 mai, femeile obișnuiesc să dea cu tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate. Pentru sănătate și bunăstare, în ziua praznicului, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.
De Sfinții Constantin și Elena, era interzis să se muncească, iar prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări. Ziua de Constantinul Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul.
În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă.
În această zi de sărbătoare, femeile dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate. Pentru sănătate și bunăstare, în ziua praznicului, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.
De asemenea, pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.
Sfântul Constantin a fost fiul împăratului Constantius Chlorus și al Elenei. El s-a născut la 27 februarie 272, în cetatea Naissus (astăzi Nis, în Serbia). După moartea tatălui său din 304, Constantin a fost proclamat împărat. Din pricina acestui fapt, fiul Elenei intră în conflict cu Maxentiu, fiul împăratului Maximian, întrucât acesta dorea să ocupe funcția pe care Constantin o deținea, potrivit crestinortodox.ro.
Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt cunoscuți drept cei care au dat libertate creștinismului, iar despre mama lui Constantin, Elena se spune că a fost prima femeie care și-a eliberat sclavii și a ajutat creștinii torturați.
În ziua sinaintea luptei cu Maxentiu, în anul 312, Sfântul Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasă și o inscripție: In hoc signum vinces (prin acest semn vei birui). Totodată, noaptea, în vis, i se descoperă Hristos și-l îndeamnă să pună semnul Sfintei Cruci pe toate steagurile armatei sale. Constantin avea să iasă biruitor din luptă. Datorită lui, creștinismul a devenit religie permisă în imperiu. Împăratul Constantin a trecut la cele veșnice în anul 337, la zece ani de la moartea mamei sale.
De asemenea, Sfânta Elena, mama Sfântului Constantin, este cea care a descoperit pe dealul Golgotei, crucea pe care a fost răstignit Hristos. Totodată, Sfânta Elena a zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, Biserica din Nazaret și multe alte locașuri sfinte.