VIDEO Cărbunele la care am renunțat ne-ar putea salva de criza energetică

În contextul crizei energetice actuale, România se confruntă cu o dilemă majoră: revenirea la utilizarea cărbunelui, o sursă de energie pe care țara noastră promisese să o elimine treptat.

Cea mai veche termocentrală de pe Valea Jiului a fost repornită recent, iar acum se discută intens despre redeschiderea grupului energetic 4 de la termocentrala Turceni-Gorj, închis definitiv în urmă cu câteva luni.

În plină criză energetică, autoritățile își îndreaptă atenția spre termocentralele pe cărbune, închise treptat sau conservate în ultimii ani, ca urmare a angajamentelor României privind decarbonizarea. Grupul energetic 4 de la Turceni, o centrală cu o capacitate de producție de peste 300 MW, ar putea fi repornit în maximum 10 zile, conform specialiștilor.

Această măsură ar aduce un plus de energie pentru țară și ar crea locuri de muncă pentru localnici, mulți dintre ei afectați de restrângerea activității în domeniul energetic și minier.

Un fost angajat al termocentralei Turceni, care a lucrat aproape patru decenii în industrie, povestește despre declinul acestei ramuri economice și impactul social asupra comunității: „Ani la rând, aproape fiecare familie din Turceni a avut pe cineva care lucra la termocentrale sau în minerit. Odată cu restrângerea activității, mulți au rămas fără job. Copiii mei sunt plecați în afară pentru că aici nu e un loc de muncă.”

Termocentrala Turceni, pusă în funcțiune în 1978, a fost mult timp cea mai mare centrală din România, cu o capacitate de până la 2300 MW, asigurând aproximativ 15% din energia electrică a țării. În prezent, din cele șapte grupuri energetice, mai funcționează doar unul singur, restul fiind închise în conformitate cu politicile de mediu.

În Parlament a fost adoptat recent un proiect de lege care interzice închiderea termocentralelor pe cărbune până când nu vor fi găsite surse alternative mai curate de energie. Amendamentul, propus de PSD, a trecut rapid, reflectând presiunea internă de a asigura securitatea energetică pe termen scurt.

Pe de altă parte, Comisia Europeană pare să aibă ultimul cuvânt în această chestiune. Premierul Ilie Bolojan avertizează că modificarea legislației în acest sens ar încălca angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

România și-a luat angajamentul ca până la finalul acestei luni să reducă funcționarea centralelor pe cărbune, iar până în 2029 să treacă grupurile energetice în rezervă, urmând ca în 2032 activitatea minieră și termocentralele pe cărbune să fie închise definitiv.

Luni a fost repornită și cea mai veche centrală de pe Valea Jiului, pregătită să funcționeze până în weekend, ca o măsură temporară pentru a face față deficitului energetic.

Între timp, dezbaterile politice și economice continuă, iar România trebuie să găsească un echilibru între nevoia urgentă de energie și respectarea angajamentelor europene privind tranziția energetică.

Criza energetică readuce astfel în prim-plan o soluție pe care România spera să o depășească, iar deciziile care vor fi luate în următoarele săptămâni vor avea un impact major asupra viitorului energetic și social al țării.