În ultimele luni, cartierele rezidențiale de la marginea Bucureștiului, în special în zona Chiajna, au cunoscut o transformare vizibilă, devenind un adevărat „Micul Nepal”.
Aici, comunități numeroase de imigranți asiatici – nepalezi, indieni, sri-lankiezi – au găsit o nouă casă, umplând piața muncii în sectoare în care românii refuză să muncească pentru salarii mici.
O comunitate diversă și integrată
Potrivit datelor oficiale, în București trăiesc peste 100.000 de imigranți care nu fac parte din Uniunea Europeană, dintre care peste 15.000 sunt nepalezi și peste 7.000 sri-lankiezi. Aceștia s-au integrat rapid în comunitățile locale, devenind vecini și prieteni ai românilor.
Piața muncii și condițiile de trai
Mulți dintre acești imigranți lucrează în domenii considerate dificile sau prost plătite de către români. De exemplu, Babishwar Gorten, un tânăr nepalez, lucrează ca șofer pentru o platformă de ride-sharing în București, câștigând aproximativ 4.000 de lei lunar. El nu plătește chirie, iar banii economisiți îi trimite familiei din Nepal.
Comerțul și cultura asiatică în cartier
În cartierul Chiajna, magazinele asiatice au devenit puncte de întâlnire pentru comunitățile de imigranți. Un astfel de magazin, deschis de un proprietar din Rajasthan împreună cu asociatul său Ahmed, oferă o gamă largă de produse nepaleze, indiene, sri-lankeze și africane. În weekend, magazinul atrage mulți clienți, iar proprietarii oferă ceaiuri tradiționale din Asia de Sud, creând un spațiu cultural și comercial important pentru comunitate.
Provocări și percepții
Deși integrarea pare să fie una reușită, există încă dubii și prejudecăți în rândul localnicilor. Bachiară, o româncă care a interacționat îndeaproape cu imigranții, recunoaște că inițial avea rezerve, dar a fost impresionată de ospitalitatea și cultura lor. Aceasta subliniază importanța dialogului și a deschiderii pentru a depăși stereotipurile.
