Pe măsură ce trec prin schimbările de anotimp, mulți oameni resimt dureri de cap inexplicabile. Presiunea atmosferică și variațiile de temperatură pot influența sănătatea noastră neurologică.
Medicul neurolog Bogdan Pană, a explicat cauzele, simptomele și metodele de prevenție ale durerilor de cap asociate cu schimbările meteorologice.
Migrena – o afecțiune frecventă, dar complexă
Migrena este una dintre cele mai cunoscute cauze ale durerilor de cap, afectând aproximativ 21% din populație. Aceasta este o boală de sine stătătoare, iar durerile nu sunt cauzate direct de presiunea atmosferică, ci de episoadele migrenoase care pot fi declanșate de variații ale acesteia.
Citește și: VIDEO Generația Z și durerile de cap: stresul și stilul de viață, principalii factori declanșatori
Durerea migrenoasă este caracterizată printr-un disconfort intens, de obicei pe o singură parte a capului, care poate dura între 4 ore și 3 zile.
Cefaleea în ciorchine – o afecțiune rară, dar severă
Pe lângă migrenă, există și o altă formă de durere de cap, mai puțin cunoscută, numită cefalee în ciorchine. Aceasta apare frecvent toamna și este caracterizată prin dureri foarte intense, localizate pe o singură parte a capului, care pot dura între 15 minute și 3 ore.
Episoadele sunt adesea zilnice și apar la aceeași oră, însoțite de simptome precum înroșirea ochiului, nas înfundat sau care curge.Citește și: VIDEO „E bine să fim conștienți”. Schimbările de temperatură, efecte neurologice
Diagnosticul acestei afecțiuni poate dura în medie 8 ani de la primele simptome, deoarece este rară și adesea confundată cu alte probleme. Totuși, există tratamente eficiente, iar recunoașterea timpurie este esențială.
Meteosensibilitatea – mit sau realitate?
Termenul de „meteosensibilitate” este folosit popular pentru a descrie durerile de cap cauzate de schimbările meteorologice. Medicul Bogdan Pană confirmă că acest fenomen există, deși nu este un termen medical oficial. Variațiile presiunii atmosferice pot declanșa migrene la persoanele predispuse, de exemplu în timpul zborurilor cu avionul, când presiunea din cabină este echivalentă cu altitudinea de 3.000 de metri.