1 din 4 | 11 septembrie 2001, ziua cea mai neagră din istoria SUA
2 din 4 | 11 septembrie 2001, ziua cea mai neagră din istoria SUA
3 din 4 | 11 septembrie 2001, ziua cea mai neagră din istoria SUA
4 din 4 | Ali Khamenei, eliminat din prima zi a războiului din Iran
Azi se împlinesc 25 de ani de la ziua fatidică de 11 septembrie 2001, momentul în care lumea a fost zguduită de o serie de atentate fără precedent, în chiar centrul civilizației occidentale. Șocul a fost atât de puternic încât urmele catastrofei de la World Trade Center se văd până astăzi.
Și România a plătit cu sânge în ziua neagră de 11 septembrie 2001: cinci cetățeni americani cu origini românești au pierit în seria de atentate coordonate de organizația teroristă Al-Qaeda asupra "Turnurilor Gemene" din New York și Pentagonului.
Românii Eugen Lazăr, Corina Stan, Alexandru Stan, Joshua Poptean și Ana Fosteris s-au aflat printre cele 3.000 de victime ale tragediei din 11 septembrie.
Dar România a pierdut și alte vieți, alături de SUA, în "războiul contra terorismului" care a urmat după agresiunea din 2001.
Într-un mesaj pe care președintele Nicușor Dan l-a adresat astăzi liderului SUA, Donald Trump, în cadrul unui editorial publicat la Washington, se spune că mii de români "au slujit cu curaj și demnitate" în teatrele de război și "mulți au plătit un preț uriaș".
"Unii nu au venit niciodată acasă. Sacrificiul lor face parte din istoria alianței noastre", îi amintește președintele Dan liderului de la Casa Albă.
"Toți românii au fost americani pentru o zi”, spune președintele Nicușor Dan
Președintele României, Nicușor Dan, a semnat un editorial în cotidianul american The Washington Times, publicat cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la atacurile teroriste din 11 septembrie 2001.
Șeful statului a vorbit despre solidaritatea românilor cu Statele Unite în momentele de după atacuri și reafirmă angajamentul ferm al României față de parteneriatul strategic cu Washingtonul.
Editorialul poartă titlul „Când toți românii au fost americani pentru o zi” și pornește de la amintirea personală a președintelui despre ziua atacurilor.
Nicușor Dan scrie că a înțeles la acel moment că atacurile "nu erau îndreptate doar împotriva unei țări, ci împotriva valorilor care unesc toate societățile libere”.
În acele zile, "durerea unei națiuni a devenit durerea tuturor națiunilor”, scrie președintele Dan, iar "oamenii liberi de pretutindeni au stat alături de America”.
Mesajul lui Nicușor Dan pentru Donald Trump de 11 septembrie
Potrivit liderului de la Cotroceni, tragedia de la 11 septembrie a spulberat iluzia potrivit căreia granițele sau distanța ar putea garanta siguranța unei națiuni.
"Lecția a fost dură: un atac asupra unuia putea deveni un atac asupra tuturor”, scrie Nicușor Dan și adaugă că România a înțeles imediat acest mesaj și a acționat în consecință.
Șeful statului a amintit de contribuția României în coaliția internațională antiteroristă, alături de Statele Unite, începând cu anul 2002.
Mii de militari români, soldați, aviatori, marinari, ofițeri de informații și diplomați, au servit "cu curaj și demnitate”, potrivit lui Nicușor Dan, iar unii "nu s-au mai întors acasă”.
"Sacrificiul lor face parte din istoria alianței noastre", îi amintește președintele Dan liderului de la Casa Albă.
România, un "aliat de nădejde” al SUA în coaliția antiterorism
Președintele României a transmis un mesaj direct Statelor Unite și președintelui Donald Trump, scriind că țara noastră este "mândră să fie un aliat de nădejde al Statelor Unite”.
Nicușor Dan subliniază că relația bilaterală are o semnificație aparte, înrădăcinată în istorie și în experiențe comune, amintind de rolul SUA în încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial și în sprijinirea eliberării Europei de sub regimurile comuniste.
Ca exemplu recent al acestei cooperări, președintele menționează facilitarea rapidă, la începutul acestui an, a cerințelor operaționale americane pentru Operațiunea Epic Fury, prin intermediul Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu –
Gestul României, criticat de regimul de la Teheran, este descris de președintele Dan drept dovadă a hotărârii României de a sta alături de SUA "atunci când securitatea colectivă cere acțiune”.
Lecții neînvățate la 25 de ani de la tragedia din 11 septembrie
La 25 de ani de la cea mai neagră zi din istoria Statelor Unite, există în continuare o serie de "lecții neînvățate" ale administrației SUA, în special la nivelul Casei Albe, potrivit unei analize CNN.
"Războiul împotriva terorismului" s-a transformat și extins nejustificat în anii de după 11 septembrie, depăşind cadrul conflictului din Afganistan împotriva talibanilor şi al-Qaida, susţinut de ONU şi de aliaţii NATO.
Au apărut noi și noi teatre de război deschise de Statele Unite, care cândva se mândreau cu rolul de garant al ordinii globale, dar acum "sunt principalul factor de destabilizare a acesteia".
Primul pas greșit, în opinia jurnaliștilor americani, a fost acela că războiul anti-terorism s-a extins rapid pentru a cuprinde doctrina "războiului preventiv" a preşedintelui George W. Bush, care a justificat invazia Irakului din 2003. Această invazie a dus la un război civil în timpul căruia au murit aproximativ 200.000 de civili irakieni.
A urmat utilizarea pe scară largă de către preşedintele Barack Obama a dronelor înarmate în ţări precum Pakistanul şi Yemen, care nu se aflau în război cu Statele Unite, atacuri care au ucis mii de terorişti suspectaţi şi un număr considerabil de civili.
Războiul din Iran, un apogeu al efectelor "Nine Eleven"
Prin Operaţiunea "Epic Fury" din Iran, preşedintele Donald Trump a atins un nou apogeu în ceea ce priveşte puterile de a declara război revendicate de comandantul suprem al SUA.
Trump a lansat războiul împotriva "statului nr. 1 din lume care sponsorizează terorismul", după cum l-a definit singur, fără nicio autorizaţie din partea Congresului, fără sprijinul aliaţilor din NATO şi fără o rezoluţie a ONU.
De asemenea, a existat o susţinere foarte redusă din partea publicului american pentru ceea ce a fost, încă de la început, "cel mai nepopular război al epocii moderne", conform CNN, mai ales că nici nu exista ceva care să semene cu o ameninţare iminentă la adresa Statelor Unite.
Eșecul confirmat al războaielor din Afganistan și Irak
În timpul "războiului global împotriva terorismului", Statele Unite au trecut prin diverse strategii şi tactici, dintre care unele s-au întors spectaculos împotriva lor.
Printre acestea se numără invazia lui Bush din Irak şi eşecul bipartizan al retragerii SUA din Afganistan, mai bine de un deceniu şi jumătate mai târziu.
Eşecul războiului din Irak şi al retragerii din Afganistan au arătat că "superputerea americană nu prea ştia ce face în materie de politică externă, ceea ce i-a subminat poziţia pe scena mondială".
Trump "inventează teroriști" peste tot
Actualul lider de la Casa Albă a extins dramatic sfera războiului împotriva terorismului când a afirmat că poate ucide după bunul său plac membrii suspectaţi ai cartelurilor de droguri din America Latină, pe motiv că aceştia erau "narcoterorişti".
Acest lucru a dus la zeci de atacuri americane asupra ambarcaţiunilor care transportau droguri în Caraibe.
Când Comandamentul Comun al Operaţiunilor Speciale al SUA l-a capturat pe preşedintele venezuelean Nicolás Maduro, la începutul anului 2026, Trump a afirmat că acesta era un narcoterorist.
Încurajat de ceea ce a numit operaţiunea "briliantă" de înlăturare a lui Maduro de la putere, Trump a emis ordinul pentru Operaţiunea "Epic Fury", însă războiul din Orientul Mijlociu este departe de a fi o operațiune de succes, cu toate că liderul suprem de la Teheran a fost eliminat din prima zi.
De unde a pornit totul. Istoria neagră a zilei de 11 septembrie 2001
În dimineața de 11 septembrie 2001, Statele Unite au fost lovite de cel mai grav atac terorist din istoria lor.
În mai puțin de două ore, patru avioane de pasageri au fost transformate în arme, Turnurile Gemene au dispărut de pe harta New Yorkului, Pentagonul a fost atacat, iar aproape 3.000 de oameni și-au pierdut viața.
Raportul Comisiei 9/11 avea să reconstituie ulterior, în detaliu, modul în care atacatorii au urcat la bord și au preluat controlul celor patru zboruri.
Dar consecințele acelei zile aveau să se întindă mult dincolo de America: au urmat războaiele din Afganistan și Irak și s-a redefinit politica externă a celei mai puternice țări din lume.
Cum au reușit cei 19 teroriști al-Qaida să schimbe istoria omenirii
În dimineața zilei de marți, 11 septembrie 2001, patru avioane de pasageri decolau de pe aeroporturi de pe Coasta de Est, având ca destinație California. La bordul lor se aflau 19 membri ai rețelei al-Qaida.
Planul era unul fără precedent: deturnarea simultană a unor aeronave încărcate cu combustibil și folosirea lor ca arme împotriva unor ținte simbolice din Statele Unite.
La ora 8 și 46 de minute, avionul American Airlines Flight 11, care decolase din Boston spre Los Angeles, a intrat în partea superioară a Turnului de Nord al World Trade Center din New York.
Boeingul 767, încărcat cu o cantitate uriașă de combustibil, a lovit clădirea cu o viteză de sute de kilometri pe oră, potrivit Britannica.com.
Explozia a fost uriașă. Mii de oameni din Manhattan au văzut flăcările și fumul care se ridicau deasupra unuia dintre cele mai cunoscute complexe de birouri din lume, dar cei mai mulți oameni credeau în scenariul unui accident aviatic.
Momentul în care America a înțeles că este sub atac
Momentul în care America a înțeles că este sub atac a fost ora 9 și trei minute, când un alt avion plecat din Boston, United Airlines Flight 175, a lovit Turnul de Sud al World Trade Center. De această dată, imaginile au fost văzute în direct.
Atacul era coordonat, iar Statele Unite se aflau în mijlocul unei operațiuni pe care nimeni nu o anticipase în această formă.
Fotografiile și înregistrările păstrate astăzi în arhivele americane surprind atât clădirile în flăcări, cât și reacția oamenilor care încercau să urmărească, în timp real, o tragedie ale cărei proporții deveneau tot mai greu de înțeles.
Centrul de comandă al armatei SUA, lovit din plin
Un al treilea avion fusese deja deturnat: American Airlines Flight 77 decolase din zona Washingtonului cu destinația Los Angeles.
La bord, pasagerii și echipajul fuseseră luați prin surprindere de atacatori, iar aeronava își schimbase ulterior direcția.
La ora 9 și 38 minute, aeronava a lovit Pentagonul, sediul Departamentului american al Apărării.
Într-o singură dimineață, atacatorii reușiseră să lovească atât centrul financiar simbolizat de World Trade Center, cât și centrul militar al celei mai puternice țări din lume.
Sacrificiul de sine al pasagerilor din al patrulea avion deturnat
La bordul celui de-al patrulea avion, United Airlines Flight 93, situația urma să ia însă o turnură diferită.
Cursa Flight 93 decolase mai târziu decât fusese programată, de pe aeroportul Newark, spre San Francisco. Pasagerii au reușit să vorbească la telefon cu rudele și să afle că alte avioane fuseseră transformate în arme.
În loc să creadă că este vorba despre o deturnare convențională, în care aeronava urma să aterizeze și să fie folosită pentru negocieri, oamenii de la bord au înțeles că avionul lor putea deveni următoarea armă a atacatorilor.
Comisia 9/11 a reconstruit, pe baza convorbirilor și a datelor disponibile, încercarea pasagerilor de a recâștiga controlul aeronavei. Rezultatul: Flight 93 nu a mai ajuns la Washington și s-a prăbușit într-un câmp din Pennsylvania, în jurul orei 10.03.
Investigația a concluzionat că avionul se îndrepta spre o țintă din capitala americană, Capitoliul sau Casa Albă fiind printre obiectivele considerate posibile.
La New York, infernul era departe de final: la mai puțin de o oră după impactul celui de-al doilea avion, Turnul de Sud s-a prăbușit.
Pentru milioane de oameni care urmăreau transmisiunile televizate, imaginea a fost greu de conceput. Una dintre cele mai înalte clădiri din lume dispăruse într-un nor uriaș de praf și resturi.
Turnul de Nord, primul lovit, a rămas în picioare încă o vreme. Dar la ora 10.28, și acesta s-a prăbușit.
În mai puțin de două ore de la primul impact, cele două clădiri care dominaseră orizontul New Yorkului nu mai existau.
Aproape 3.000 de victime într-o singură zi
Atacurile din 11 septembrie au ucis 2.977 de persoane, fără a-i include pe cei 19 teroriști. Victimele proveneau din zeci de țări și includeau oameni aflați la serviciu, pasageri și membri ai echipajelor celor patru avioane, pompieri, polițiști și alte persoane care încercaseră să salveze vieți.
Raportul Comisiei 9/11 descrie atacurile drept o operațiune coordonată de al-Qaida, rețeaua condusă de Osama bin Laden.
În seara acelei zile, președintele George W. Bush s-a adresat națiunii și a anunțat că Statele Unite vor riposta după această tragedie de proporții naționale.
NATO a activat Articolul 5, pentru prima dată în istorie
NATO a decis că atacul dirijat din SUA să fie considerat un atac asupra întregii Alianțe. A fost pentru prima dată în istoria NATO când a fost activat principiul Articolului 5 privind apărarea colectivă.
Răspunsul militar a venit la mai puțin de o lună de la atentate. Administrația Bush a cerut regimului taliban să-l predea pe Osama bin Laden și să rupă legăturile cu al-Qaida.
Talibanii controlau cea mai mare parte a Afganistanului și ofereau organizației conduse de bin Laden un spațiu în care aceasta își dezvoltase infrastructura și pregătise membri.
La 7 octombrie 2001, Statele Unite și Marea Britanie au început atacurile împotriva bazelor al-Qaida și a unor obiective militare talibane. Războiul din Afganistan avea să marcheze politica externă americană pentru următoarele două decenii.
La început, obiectivul părea relativ clar: distrugerea capacității al-Qaida de a organiza atacuri și înlăturarea regimului care îi oferise organizației refugiu.
În timp, însă, misiunea s-a extins: războiul declanșat după 11 septembrie nu mai era doar o operațiune de pedepsire a autorilor unui atac. S-a transformat într-un conflict de lungă durată, cu obiective militare și politice din ce în ce mai complexe.
După Afganistan a urmat războiul din Irak
Atacurile din 11 septembrie au schimbat și modul în care administrația Bush privea amenințările externe.
În anii următori, atenția Washingtonului s-a îndreptat tot mai mult către Irakul condus de Saddam Hussein. Administrația americană a susținut că regimul irakian reprezenta o amenințare prin presupusele sale programe de arme de distrugere în masă, iar în 2002 Congresul a autorizat folosirea forței împotriva Irakului.
Invazia americană a început în martie 2003.
Dacă războiul din Afganistan a fost lansat ca răspuns direct la atacurile al-Qaida, conflictul din Irak a reprezentat o decizie militară separată, luată în contextul mai larg al noii politici de securitate dezvoltate după 11 septembrie.
Comisia 9/11 nu a concluzionat că Saddam Hussein ar fi participat la organizarea atacurilor sau că ar fi avut capacitatea de a ataca SUA.
Cu toate acestea, climatul politic și strategia globală construite după 11 septembrie au creat contextul în care administrația Bush a justificat și a obținut sprijinul politic pentru un nou război.
Uciderea lui Osama bin Laden, la 10 ani după 9/11
La aproape zece ani după atentate, Statele Unite au obținut unul dintre cele mai importante succese simbolice ale campaniei începute în 2001.
În mai 2011, forțele americane l-au ucis pe Osama bin Laden în timpul unei operațiuni desfășurate la Abbottabad, în Pakistan. Liderul al-Qaida, omul asociat în mod direct cu planificarea atacurilor din 11 septembrie, fusese găsit după aproape un deceniu de căutări.
Pentru Statele Unite, momentul a reprezentat îndeplinirea uneia dintre principalele promisiuni făcute după atentate. În plan mai larg, însă, dispariția lui bin Laden nu a pus capăt terorismului jihadist.
Ce teorii ale conspirației au circulat după 11 septembrie 2001
Evenimentele șocante din septembrie 2001 au alimentat mai multe teorii conspiraționiste în ultimele decenii. Cea mai frecvent vehiculată a fost aceea că atentatele au fost plănuite din interiorul administrației SUA.
S-a scris și că Turnurile Gemene au fost distruse prin demolare controlată, că Pentagonul nu a fost lovit de un Boeing 757 sau că avionul United Airlines 93 a fost doborât de armata americană.
Teoria favorită a conspiraționiștilor americani este aceea că administrația George W. Bush ar fi avut nevoie de un pretext pentru invadarea Afganistanului și ulterior a Irakului.
Teoria despre 9/11 care a supraviețuit timp de 25 de ani spune că Washingtonul avea nevoie de extinderea puterii militare SUA sau de adoptarea unor legi care să permită supravegherea populației.
Un studiu publicat în Frontiers in Psychology, care a analizat mii de comentarii online despre 9/11, arată că teoriile respective formează un sistem de explicații în care evenimentul este atribuit unor conspirații ascunse ale guvernului american, serviciilor de informații sau Israelului.
