Când va fi repornită Centrala Nucleară de la Cernavodă? Anunțul făcut de Ministerul Energiei: „Situația este rezervată” Bani de la Guvern pentru lucrări de dragaj pe Dunăre

Secretarul de stat în Ministerul Energiei a vorbit despre data repornirii reactoarelor de la Centrala Nucleară de la Cernavodă, oprite în vară din cauza debitului extrem de scăzut al Dunării, provocat de seceta severă.

Reactorul 1 al Centralei Cernavodă a fost oprit pe 27 iulie, din cauza debitului extrem de scăzut al Dunării, care nu permitea funcționarea acestuia în siguranță. În ciuda eforturilor și a investiției autorităților de a menține al doilea reactor în funcțiune, inevitabilul s-a produs și, din aceleași cauze, acesta a fost oprit pe 13 august.

Cristian Bușoi, secretarul de stat în Ministerul Energiei, a declarat că repornirea reactoarelor nucleare de la Centrala Cernavodă nu se va putea realiza în următoarele zece zile.

Acesta a explicat că, din cauza perspectivelor nefavorabile pentru reluarea activității reactoarelor în condiții de siguranță, repornirea acestora nu se va realiza în următoarele zece zile.

Citește și: VIDEO Cei mai puternici doi oameni ai planetei, întâlnire cu șefii giganților AI. Ce schimbări vor avea loc

Când se va reporni Centrala Nucleară de la Cernavodă?

Cristian Bușoi a declarat că Centrala Cernavodă ar putea fi repornită abia la mijlocul lunii octombrie, în funcție de evoluția debitului Dunării.

Totodată, acesta a explicat că nu există probleme privind securitatea și siguranța.

„La Cernavodă situația este în continuare rezervată. Prognoza pe următoarele 10 zile arată că nu vom avea un nivel al debitului la intrarea în țară și un nivel al apei la Cernavodă care să permită redeschiderea în siguranță a celor două reactoare, pentru a avea apa necesară pompelor de răcire.

În luna septembrie, acest lucru este exclus, iar abia către mijlocul lunii octombrie, în funcție de prognoze, vom putea lua o decizie.

În plus, pentru următoarele zile, se anunță scăderi importante ale debitului Dunării.

Nu există cel mai mic semn de întrebare în legătură cu securitatea. Avem comitete pregătite pentru orice fel de situație, dar, din păcate, nivelul apei nu este suficient pentru redeschidere”, a declarat Cristian Bușoi.

Cristian Bușoi a explicat că România și-a acoperit consumul de energie din importuri și alte surse extreme. De altfel, un rol important l-au avut și sursele regenerabile.

„Sigur că a fost foarte importantă și funcționarea cu patru grupuri a Complexului Energetic Oltenia. Centralele pe gaz- OMV Brazi și, mai ales, Iernutul vechi, plus toate celelalte mai mici- au funcționat la capacitate maximă.

În timpul zilei am compensat din solar. Înainte de închiderea reactoarelor, aveam supraproducție din sursă solară în timpul zilei, iar o parte din electricitate mergea către sudul țării, către Bulgaria, uneori la prețuri negative.

Acum, acea supraproducție a fost înlocuită de capacitățile pe solar, iar producția eoliană ne-a ajutat să reducem importurile. De exemplu, miercuri seara am avut 1.200 de megawați în vârful cel mai înalt de eolian.

Când am avut o producție redusă din eolian, importurile au ajuns și la 2.500 de megawați în orele de vârf”, a declarat Cristian Bușoi.

Citește și: Siegfried Mureșan prezintă programul final de guvernare. Premierul desemnat se întâlnește cu președintele Nicușor Dan

Bani de la Guvern pentru lucrări de dragaj pe Dunăre

Pe 21 septembrie, Guvernul a alocat 5,1 milioane de lei pentru lucrări urgente de dragaj pe Dunăre, măsură esențială pentru a asigura funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă, afectată de seceta extremă.

Suma provine din rezerva bugetară și vor fi folosită pentru adâncirea albiei fluviului în două zone critice, prevenind riscul opririi producției de energie electrică.

Mai exact, lucrările vor viza punctele Cochirleni (km fluvial 309-304) și Caragheorghe-Turcescu (km fluvial 345-342), fiecare primind câte 2,55 de milioane de lei pentru dragarea a aproximativ 50.000 de metri cubi de material. În acest sens, specialiștii au propus și redistribuirea debitului de apă între brațele Bala și Dunărea Veche pentru menținerea unui nivel optim al fluviului.

Potrivit ultimelor informații, miercuri, pe 24 septembrie, nivelul Dunării era,de -245 cm, cu doar 10 cm peste minimul record înregistrat pe 20 septembrie, dar cu 30 cm sub nivelul de la începutul lunii august.