Ce sărbătoare este în Calendarul ortodox pe 16 septembrie 2026?

Află ce ce sărbătoare este în Calendarul ortodox pe 16 septembrie 2026!

Pe 16 septembrie 2026, în Calendarul ortodox este prăznuită Sfânta Mare Muceniță Eufimia, una dintre martirele importante ale Bisericii Ortodoxe, cunoscută pentru mărturisirea credinței în Hristos și pentru curajul cu care a refuzat să se supună poruncilor păgâne.

Tot în această zi este cinstit și Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, fost stareț al Mănăstirii Antim din București. Canonizarea sa a fost aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința de lucru din 11-12 iulie 2024, cu ziua de prăznuire stabilită la 16 septembrie.

Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim

Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim s-a născut la 7 octombrie 1912, în Basarabia, în comuna Cuconeștii-Vechi, județul Bălți. Încă din adolescență a ales viața monahală, intrând la vârsta de 14 ani ca frate la Schitul Rughi-Soroca.

Între anii 1928 și 1932, a urmat Școala de cântăreți bisericești de la Mănăstirea Dobrușa-Soroca, iar apoi, între 1932 și 1940, a studiat la Seminarul monahal de la Mănăstirea Cernica.

La 25 decembrie 1937 a primit tunderea în monahism, primind numele Sofian. La 6 august 1939 a fost hirotonit diacon în Catedrala din Bălți, de către Înaltpreasfințitul Mitropolit Tit Simedrea.

Pe lângă pregătirea teologică, Părintele Sofian a avut și o importantă formație artistică. Între anii 1940 și 1945 a urmat cursurile Academiei de Arte Frumoase din București, iar între 1942 și 1946 a studiat la Facultatea de Teologie din București.

Citește și: Rugăciunea bolnavului către Sf. Pantelimon: Aduce vindecare și sănătate pentru familia ta

În anul 1945 a fost hirotonit preot la Mănăstirea Antim din București. În aceeași perioadă a devenit unul dintre participanții la întâlnirile Rugului Aprins, mișcare spirituală și culturală desfășurată la Mănăstirea Antim între anii 1945 și 1948.

La 15 iunie 1950, Părintele Sofian a fost numit stareț al Mănăstirii Antim.
Ulterior, între anii 1954 și 1958, a fost stareț al Mănăstirii Plumbuita din București.

Viața Părintelui Sofian a fost marcată și de persecuțiile regimului comunist împotriva clericilor și intelectualilor considerați incomozi de autorități.

În anul 1958, a fost arestat și condamnat la 16 ani de muncă silnică. A fost eliberat în anul 1964, în urma decretului general de grațiere.

După eliberare, Părintele Sofian a revenit la Mănăstirea Antim în anul 1967.

A rămas aici până în anul 1998, continuând să fie o prezență importantă pentru comunitatea monahală și pentru credincioșii care îi căutau sfatul și îndrumarea duhovnicească.

În ședința de lucru din 11-12 iulie 2024, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea sa cu titulatura Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, stabilind ca zi de cinstire data de 16 septembrie.

Proclamarea locală a canonizării a avut loc la Mănăstirea Antim din București, în cadrul unei slujbe săvârșite de un sobor de ierarhi, la 16 septembrie 2025.

Sfânta Mare Muceniță Eufimia

Pe 16 septembrie este prăznuită și Sfânta Mare Muceniță Eufimia, care a trăit în timpul împăratului Dioclețian, între anii 284 și 305.

Sfânta Eufimia s-a născut în Calcedon, într-o familie creștină. Tatăl ei, Filofron, era senator, iar mama sa se numea Theodorisia.

În timpul persecuțiilor împotriva creștinilor, Sfânta Eufimia a refuzat să împlinească porunca proconsulului Pricus de a aduce jertfe idolilor.

Pentru credința sa, a fost supusă unor numeroase chinuri.

Atunci când a fost întrebată de ce nu respectă porunca proconsulului, Sfânta Eufimia a mărturisit că poruncile autorităților trebuie respectate doar atunci când nu sunt contrare poruncii lui Dumnezeu. Atunci când o poruncă omenească se opune credinței și voii lui Dumnezeu, aceasta nu trebuie urmată.

Pentru mărturisirea sa, Sfânta Eufimia a fost supusă unor chinuri cumplite. A fost aruncată într-un cuptor încins și apoi într-o apă în care se aflau târâtoare otrăvitoare. De fiecare dată, însă, a rămas nevătămată după ce s-a însemnat cu semnul Sfintei Cruci.

În cele din urmă, Sfânta Eufimia și-a dat sufletul lui Dumnezeu după ce a fost aruncată la fiarele sălbatice.

Sfânta Mare Muceniță Eufimia este pomenită și pe 11 iulie, zi în care Biserica face pomenirea unei minuni legate de sfintele sale moaște.

Minunea s-a petrecut în contextul disputelor privind învățătura despre cele două firi ale lui Hristos. Pentru a se arăta care dintre cele două învățături este dreaptă, Sfinții Părinți au scris mărturisirea de credință potrivit căreia în Hristos sunt două firi, dumnezeiască și omenească, unite „neamestecat, neschimbat, neîmpărțit și nedespărțit”. De cealaltă parte, ereticii și-au așezat propria învățătură într-o altă carte.

Cele două cărți au fost puse în racla Sfintei Eufimia, una pe pieptul ei și cealaltă alături. După câteva zile, când racla a fost deschisă, s-a văzut că Sfânta Eufimia ținea în mâini cartea care cuprindea învățătura mărturisită de Sfinții Părinți, în timp ce cartea ereticilor se afla la picioarele sale.

Această minune este cinstită de Biserică drept o mărturie a dreptei credințe.

Sfintele moaște ale Sfintei Eufimia pot fi venerate în Catedrala Patriarhală „Sfântul Gheorghe” din Fanar.

 


Autor

Este absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București, şi deţine o experienţă de 14 ani în cadrul presei din România.

Şi-a început cariera în presa scrisă, iar ulterior a făcut tranziţia către mediul online, în special pe segmentul SEO.

În prezent, ocupă poziţia de SEO Specialist pentru stirilekanald.ro şi radioimpuls.ro, din cadrul trustului Dogan Media.

Este pasionată de lectură, schi, drumeţii montane, de pictură şi de tot ce înseamnă tehnologie.

Parteneri