VIDEO Ce se întâmplă după oprirea reactoarelor de la Cernavodă. Cu cât crește prețul energiei și ce măsuri vor fi adoptate

Din cauza secetei care a scăzut dramatic nivelul Dunării, cele două reactoare de la Cernavodă au fost închise. Faptul că România a rămas fără energie nucleară înseamnă că vor apărea schimbări pe piața engergetică, iar mai multe măsuri, precum reducerea voluntară a consumului de energie, au fost impuse deja.

Premierul Ilie Bolojan a explicat că, deși reactoarele au fost închise, accesul la energie al populației nu a fost închis.

Totuși, prim-ministrul a făcut un apel public prin care cere cetățenilor și consumatorilor industriali să reducă consumul de energie între 20-23, atunci când există deficit de energie. Situația critică ar putea să dureze o săptămână sau două.

"Apelul meu este să aibă în vedere posibilitatea unei reduceri voluntare a consumului de energie, de a avea grijă cât consumă în orele de seară, de la 20:00-23:00, atunci când avem deficit de energie.

Acum vedem ce înseamnă să nu fi făcut investiții în această zonă de energie care să ne creeze rezerve de capacitate. O astfel de secetă nu a mai fost de mulți ani și deci afectează puternic nivelul Dunării", a spus Ilie Bolojan la Digi24.

Citește și: Ilie Bolojan, apel de urgență către populație și la consumatorii industriali. Premierul solicită reducerea consumului de energie după oprirea reactoarelor de la Cernavodă: "Între orele 20-23. Avem deficit"

Ce se întâmplă după oprierea reactoarelor de la Cernavodă

Dumitru Chisăliță, expert în energie și fondatorul Asociației Energia Inteligentă (AEI), a explicat că România poate evita întreruperile apelând la importuri de la țările vecine, care pot acoperi deficitul. Situația este agravată din cauza faptului că Bulgaria, Ungaria și Serbia se confruntă cu aceeași secetă, caniculă și reducere a producției nucleare și hidroelectrice.

„Importul de aproximativ 3.300 MWh este posibil tehnic, dar nu este garantat comercial. România nu se află încă într-un scenariu inevitabil de întreruperi, însă a ajuns într-o situație în care pierderea a încă 500–1.000 MW de producție în Bulgaria sau Ungaria poate transforma o problemă de preț într-o problemă de adecvanță și securitate energetică”, a atras atenția Dumitru Chisăliță.

Expertul a declarat că acestă criză este posibil să dureze cel puțin trei săptămâni, timp în care prețul PZU al energiei „va exploda”.

Mai exact, prețul energiei la orele de seară ar putea depăși 5.000 lei/MWh, în condițiile în care astăzi este de 1604 lei/MWh, în cel mai negru scenariu.

Potrivit experților, România ar putea acoperi din import energia necesară după oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă numai dacă: Bulgaria păstrează în funcțiune Kozlodui; Ungaria nu mai pierde mai mult de încă un reactor; consumul rămâne în jurul a 7.000–7.300

MWh; există minimum 4.000 MWh/h producție internă la vârful de seară; capacitățile pe gaze, cărbune, hidro și bateriile sunt folosite la maximum. În aceste condiții, România poate evita întreruperile de alimentare cu energie, dar numai într-un scenariu regional favorabil, mai exact, dacă liniile de interconexiune trebuie să aibă capacitatea de a transporta 3.300 MW și Bulgaria, Ungaria și Serbia au disponibili simultan 3.300 MW pentru vânzare.

„Dacă ambele unități rămân în funcțiune, Bulgaria poate susține exporturi către România, mai ales noaptea. Dar Bulgaria exportă și către Grecia, Serbia, Macedonia de Nord și Turcia. România nu are rezervată întreaga capacitate bulgară. Dacă se reduce Kozlodui, disponibilitatea poate coborî sub 400 MW. Dacă se oprește o unitate, Bulgaria poate înceta exporturile în orele de vârf. Dacă se opresc ambele, Bulgaria devine probabil importator. Ungaria poate transfera către România energie provenită din Austria, Slovacia sau Cehia, dar va concura pentru aceeași energie și cu propriul consum. Dacă se mai oprește un reactor la Paks, fluxul disponibil poate scădea cu 300–500 MW. Dacă Paks pierde încă două unități, Ungaria devine un mare importator și nu mai poate fi considerată o sursă sigură pentru România. Producția hidro de la Djerdap/Porțile de Fier a coborât la aproximativ o treime din nivelul normal. Problemele de apă afectează și centralele pe cărbune de la Kostolac, iar transporturile de combustibil pe Dunăre se desfășoară la 30–40% din capacitatea normală”, a explicat Dumitru Chisăliță.

Citește și: Doi marinari, dispăruți în Marea Neagră după ce s-ar fi aruncat de la bord de teama unui atac cu drone

„Ajunge să depindă aproape integral de disponibilitatea vecinilor exact când aceștia se confruntă cu aceeași secetă, caniculă și reducere a producției nucleare și hidroelectrice. Estimarea AEI este ca România să fie nevoită să se descurce fără aceste capacități în următoarele circa 3 săptămâni”, a declarat Dumitru Chisăliță.

Transelectrica ar trebui să păstreze rezerve de siguranță, iar unele fluxuri care intră printr-o frontieră pot traversa România și ieși prin alta. Instituția a estimat că pentru această perioadă un consum maxim de aproximativ 7.300 MWh/h, față de circa 8.000 MWh/h în perioadele caniculare precedente.Dumitru Chisăliță a apreciat că, până în următoarele șapte zile, cererea va fi de 7.300 MWh/h, urmând ca în perioada de caniculă, intervalul 4 – 9 august 2026, aceasta să atingă 8.000 MWh/h.

„Prețul energiei PZU astăzi la ora 12 va fi 63,3 lei/MWh si la ora 20 un preț de 25 de ori mai mare – 1604 lei/MWh.

Pentru 31 iulie, aș considera realistă o medie PZU de aproximativ 1.200 lei/MWh și un vârf de 3.000 lei/MWh.

În următoarele săptămâni, dacă Bulgaria limitează exporturile sau Ungaria mai pierde 400–500 MW nucleari înainte de închiderea pieței, media poate urca spre 1.400–1.600 lei/MWh, iar orele de seară pot depăși 5.000 lei/MWh”, a declarat Dumitru Chisăliță.