Este sărbătoare mare, cu cruce roșie, în Calendarul ortodox pe 14 octombrie 2026! Tradiții de Sf. Parascheva
Data de 14 octombrie ocupă un loc deosebit în Calendarul ortodox, când Biserica o prăznuiește pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, una dintre cele mai iubite și cinstite sfinte în România. Cunoscută drept ocrotitoarea Moldovei, Sfânta Parascheva adună an de an mii de credincioși la Iași, unde se află moaștele sale, iar pelerinii vin să se roage pentru sănătate, liniște sufletească, ajutor în momentele dificile și împlinirea dorințelor.
Cine a fost Sfânta Cuvioasă Parascheva?
Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea, în satul Epivat din Tracia, aflat pe țărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol, actualul Istanbul. Provenea dintr-o familie creștină și a ales încă din copilărie să urmeze calea credinței, fiind impresionată de învățăturile Mântuitorului.
Potrivit tradiției bisericești, când avea aproximativ zece ani, în timp ce se afla într-o biserică, a auzit cuvintele rostite de Iisus Hristos: „Oricine voiește să vină după Mine să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie”, consemnate în Evanghelia după
Aceste cuvinte au avut un impact profund asupra tinerei Parascheva. Dorind să pună în practică învățătura creștină, și-a dăruit hainele celor săraci, alegând să îi ajute pe cei aflați în nevoie în loc să păstreze pentru sine bunurile de care dispunea.
Pe măsură ce a crescut, dorința de a se apropia de Dumnezeu a devenit tot mai puternică. Sfânta a renunțat la viața obișnuită și s-a retras în locuri izolate, unde s-a dedicat rugăciunii, postului și nevoințelor.
Urmând sfaturile unor viețuitori cu experiență duhovnicească, s-a îndreptat spre ținutul Pontului și a rămas timp de cinci ani la o mănăstire închinată Maicii Domnului, în Heracleea.Ulterior, a pornit spre Țara Sfântă, dorind să își petreacă restul vieții în locurile în care a trăit și a propovăduit Iisus Hristos. După ce a ajuns la Ierusalim, s-a stabilit într-o mănăstire de călugărițe din pustiul Iordanului, unde și-a continuat viața de rugăciune și nevoință.
Tradiția bisericească relatează că, în jurul vârstei de 25 de ani, Sfânta Parascheva a primit, într-un vis, îndemnul de a se întoarce în ținuturile natale. Mesajul îi cerea să părăsească pustia și să revină în locurile în care se născuse, deoarece acolo urma să își încheie viața pământească.
Sfântul Varlaam amintește acest episod în Cazania sa prin cuvintele: „Să lași pustia și la moșia ta să te întorci, că acolo ți se cade să lași trupul pământului și să treci din această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”.
A fost înmormântată ca o străină, fără ca cei care au participat la înhumare să cunoască identitatea sa. Potrivit tradiției, trupul ei a fost descoperit mai târziu în împrejurări considerate providențiale.
Se spune că un marinar murise pe o corabie, iar trupul său fusese aruncat în mare. Valurile l-au adus la țărm, unde un sihastru a cerut unor creștini să îl îngroape creștinește. În timp ce săpau groapa, aceștia au descoperit trupul Sfintei Parascheva, care rămăsese neputrezit și răspândea o mireasmă plăcută.
Fără să știe cine era femeia ale cărei rămășițe le găsiseră, creștinii au așezat și trupul marinarului în aceeași groapă. În noaptea următoare, unul dintre cei care participaseră la înhumare, pe nume Gheorghe, a avut un vis în care i s-a arătat o împărăteasă înconjurată de îngeri. Aceasta i-a cerut să scoată trupul Cuvioasei Parascheva din mormânt și să îl așeze într-un loc de cinste.
Un alt creștin ar fi avut o vedenie asemănătoare. În urma acestor întâmplări, oamenii au înțeles că descoperiseră trupul unei persoane sfinte și au hotărât să îl mute într-o biserică.
Moaștele au fost așezate în Biserica Sfinților Apostoli din Kallicrateia. Tradiția consemnează că, în urma rugăciunilor rostite lângă ele, au avut loc vindecări considerate minunate, iar cinstirea Sfintei Parascheva s-a răspândit treptat.
Cum au ajuns moaștele Sfintei Parascheva la Iași
Istoria moaștelor Sfintei Cuvioase Parascheva este legată de mai multe orașe importante din spațiul ortodox. De-a lungul secolelor, acestea au fost mutate în diferite locuri, pe fondul schimbărilor politice și al evenimentelor istorice din regiune.
La 14 octombrie 1238, moaștele au fost strămutate la Târnovo, în Bulgaria, unde au fost așezate în Biserica Maicii Domnului. Ulterior, după ocuparea Bulgariei de către otomani, în 1393, sfintele moaște au ajuns la Vidin, unde au rămas timp de aproximativ cinci ani.
În urma evenimentelor militare din regiune și după lupta de la Nicopole din 1396, moaștele au fost duse la Belgrad, în Serbia, în anul 1398. În 1521, după cucerirea orașului de către sultanul Suleiman Magnificul, acestea au fost transportate la Constantinopol.
Patriarhia Ecumenică a răscumpărat moaștele de la otomani, iar acestea au fost așezate în Biserica Panmakaristos, care era atunci sediul Patriarhiei. După transformarea lăcașului în moschee, moaștele au fost mutate în mai multe biserici din Constantinopol, printre care cele din Vlaherne și de la Xiloporta, ajungând ulterior la Biserica Sfântul Gheorghe din Fanar.
Momentul decisiv pentru legătura Sfintei Parascheva cu România a venit în timpul domniei lui Vasile Lupu, domnitorul Moldovei între 1634 și 1653. Acesta construise la Iași Biserica Sfinții Trei Ierarhi și și-a dorit ca moaștele Cuvioasei să fie aduse în Moldova.
Domnitorul a făcut demersurile necesare pe lângă Patriarhia Ecumenică din Constantinopol. În semn de recunoștință pentru sprijinul acordat Patriarhiei, Vasile Lupu a achitat datoriile acesteia, iar patriarhul Partenie I și membrii Sinodului au hotărât să ofere Moldovei moaștele Sfintei Parascheva.
Acestea au fost aduse la Iași și așezate, la 14 octombrie 1641, în Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi. Din acel moment, Sfânta Parascheva a devenit una dintre cele mai importante ocrotitoare spirituale ale Moldovei.
În anul 1887, moaștele au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iași, unde se află și astăzi. Lăcașul a devenit un important loc de pelerinaj pentru credincioșii din România și din alte țări, iar ziua de 14 octombrie este asociată cu manifestări religioase de amploare.
Tradiții și obiceiuri de Sfânta Parascheva
Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva este însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri populare, transmise din generație în generație. Pentru mulți credincioși, această zi este dedicată rugăciunii, faptelor bune și apropierii de familie și de comunitate.
Una dintre cele mai cunoscute tradiții este participarea la slujbele religioase organizate în biserici. Credincioșii se roagă pentru sănătate, pace în familie, ajutor în perioadele dificile și puterea de a depăși încercările vieții. La Iași, pelerinajul la moaștele Sfintei Parascheva reprezintă principalul eveniment religios al acestei sărbători.
Mulți oameni aleg să se închine la moaște, să aprindă lumânări și să pomenească în rugăciune membrii familiei, persoanele bolnave sau pe cei trecuți la cele veșnice. Pentru unii pelerini, drumul până la Iași este o formă de mărturisire a credinței și de recunoștință pentru ajutorul primit în momente importante ale vieții.
În tradiția populară, Sfânta Parascheva este considerată ocrotitoarea celor aflați în suferință și a persoanelor care au nevoie de sprijin. De aceea, credincioșii îi cer ajutorul în rugăciuni pentru sănătate, liniște sufletească, reușită la examene și rezolvarea problemelor personale.
În unele zone ale țării, ziua de 14 octombrie este legată și de observațiile populare despre vreme și de pregătirile pentru sezonul rece. În calendarul tradițional al comunităților rurale, această perioadă marchează apropierea iernii și schimbarea ritmului activităților agricole. Totuși, asemenea credințe țin de folclor și nu reprezintă reguli religioase impuse de Biserica Ortodoxă.
Pe 14 octombrie, numeroși credincioși aleg să lase deoparte treburile casnice și să își rezerve timp pentru rugăciune, participarea la Sfânta Liturghie și întâlnirile cu familia. De asemenea, este considerat potrivit să evite certurile, vorbele jignitoare și gesturile lipsite de bunătate față de cei din jur.
Pentru numeroși credincioși, Sfânta Cuvioasă Parascheva reprezintă un izvor de nădejde, mângâiere și întărire sufletească. Rugăciunile adresate ei sunt legate de dorința de a găsi putere în fața suferinței, de a depăși momentele dificile și de a păstra încrederea în ajutorul lui Dumnezeu.
Este absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București, şi deţine o experienţă de 14 ani în cadrul presei din România.
Şi-a început cariera în presa scrisă, iar ulterior a făcut tranziţia către mediul online, în special pe segmentul SEO.
În prezent, ocupă poziţia de SEO Specialist pentru stirilekanald.ro şi radioimpuls.ro, din cadrul trustului Dogan Media.
Este pasionată de lectură, schi, drumeţii montane, de pictură şi de tot ce înseamnă tehnologie.
