Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a făcut, joi dimineață, o serie de declarații importante despre banii românilor și evoluția inflației.
UPDATE Cât de pregătită este România pentru moneda euro
România nu îndeplinește în prezent niciun criteriu necesar, pentru trecerea la moneda euro, după ce procesul de convergență a fost întrerupt în 2018, a declarat, joi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
"Este foarte bună discuția (despre trecerea la euro- n.r.). Banca Națională a sprijinit și în trecut, inclusiv printr-un adevărat secretariat pentru trecerea la euro.
Șeful Băncii Centrale a arătat că procesul a fost întrerupt în 2018 și a amintit că România îndeplinea criteriile în 2014, însă contextul extern nu era favorabil, pe fondul crizei Greciei și al crizei zonei euro.
La acel moment se vorbea chiar despre dezmembrarea zonei, dispariția zonei euro, în niciun caz să mai intre o nouă țară în zona euro, a afirmat guvernatorul BNR.
"Decizia a fost deja luată"
Guvernatorul BNR a precizat că România nu are o alternativă la adoptarea monedei euro, întrucât și-a asumat acest obiectiv prin tratatul de aderare la UE.
"Nu avem alternativă. Deci, în momentul în care am semnat tratatul de aderare, este trecut că vom trece la euro când condițiile vor fi cele necesare, când vom îndeplini condițiile. Nu avem statutul pe care l-a avut, de exemplu, Anglia sau Danemarca, să ne păstrăm moneda națională. Deci, decizia este deja luată", a afirmat Isărescu.
Ce spune Mugur Isărescu despre "păruielile" dintre partide
Partidele din coaliție trebuie să se așeze la masa negocierilor și să facă concesiile necesare pentru a duce țara mai departe, iar discuțiile și "păruielile" dintre partide trebuie închise în interiorul coaliției, a mai spus Isărescu.
"Trebuie să continuăm această corecție. Avem, bineînțeles, nevoie de un guvern. Nu m-ați întrebat, dar uite că vă spun eu așa, pentru dumneavoastră, situația actuală, coaliția care a dus lucrurile până la acest nivel și, practic, prin deciziile acestei coaliții s-a menținut rating-ul, cu fricțiunile necesare", a arătat șeful BNR.
"În situația actuală, dacă s-a ajuns aici, cred că partidele coaliției trebuie să se reașeze la masă, cât le vine de greu... Se așează la masă, negociază, fac concesii reciproce, în interiorul sălii sau camerei de negociere se pot părui, că e absolut normal, am fost premier, am asistat la asemenea păruieli, dar în public trebuie închise toate discuțiile astea, care sunt și inutile până la urmă, că nu-i folosesc nimănui, niciunui partid", a mai spus Isărescu, citat de Agerpres.
El a menționat că deciziile agențiilor de rating de a menține calificativul acordat României au fost corecte, nu o binefacere acordată țării noastre.
Știrea inițială. Mugur Isărescu susține astăzi o conferință de presă la sediul BNR pentru prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației.
Declarațiile șefului BNR vin la doar o zi după ce biroul național de statistică a anunțat că rata anuală a inflaţiei a scăzut în iulie la 8,16%, de la 10,42% în luna anterioară.
Potrivit unui comunicat al băncii centrale, rata anuală a inflației va cunoaște o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026 pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor.
Perspective pesimiste de la BNR pentru finalul anului 2026
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, la 5,5%, de la 3,9% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 și anticipează că aceasta va ajunge la 2,9% la sfârșitul lui 2027, potrivit datelor prezentate în luna mai de guvernatorul Mugur Isărescu.
"În ședința de astăzi (luni- n.r), Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția august 2026, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației va cunoaște o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026, așa cum s-a anticipat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor", se precizează în comunicatul BNR.
După o evoluție ușor fluctuantă în trimestrul IV 2026, rata inflației este așteptată să descrească gradual, reintrând la finele anului 2027 în interiorul intervalului țintei, "sub impactul efectelor de bază dezinflaționiste asociate creșterilor recente de prețuri antrenate de șocul energetic, precum și în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste".
Noile estimări vor fi prezentate joi de Mugur Isărescu, odată cu publicarea Raportului asupra inflației, ediția august 2026.
Rata inflației ar putea crește din nou
Potrivit datelor INS de ieri privind rata inflației, cea mai notabilă evoluție vine din zona alimentelor.
Prețurile la mărfurile alimentare au scăzut ușor pe parcursul lunii iulie (indice 99,71%), în special pe fondul ieftinirilor la legume și fructe. Cartofii s-au ieftinit cu peste 6% față de luna anterioară, iar fructele proaspete au consemnat, de asemenea, scăderi.
În termeni anuali, alimentele rămân mai scumpe cu circa 5%. În schimb, serviciile continuă să exercite presiune, cu un avans lunar de 1,01% și unul anual de 13,67%. Mărfurile nealimentare au crescut cu aproape 1% pe lună și cu aproape 8% pe an.
"Dacă prețurile carburanților vor continua să crească, dacă seceta va duce la scumpirea alimentelor, iar noul guvern va veni cu creșteri de taxe, inflația va reveni pe creștere", este de părere analistul economic Adrian Negrescu.
Știre în curs de actualizare
