Aceste imagini dramatice sunt doar cateva dintre cazurile pe care vi le prezentam in rubrica de astazi. Toate aceste animale au fost victimele oamenilor. Suna crud dar asta e realitatea si luptam din greu cu metalitatea celor care fac rau acestor biete suflete. Noi suntem optimisti insa si va aratam ca se pot face minuni. Iata-i pe eroii nostri de astazi.
ADAPOSTUL ASOCIATIEI KOLA KARIOLA
Ii stiu pe toti. Toti au un nume. Toti 500? Toti au un nume, toti au o poveste. Mergem in adapost daca vrei, aleatoriu ma intrebi de un caine si iti spun de unde il am… Hai sa-mi arati 3, 4 povesti macar. 3, 4 povesti. Nu 500 ca nu avem timp. Triste cu final fericit?
Acest biet suflet isi astepta moartea in conditii mizerabile in adapostul public.
A avut noroc. Catelusa a ajuns pe mainile noastre iar asociatia Kola Kariola a reusit sa faca o adevarata minune.
Ce faci ma, mamica, ma, iubirea mea? Ce faci, mai, mama? Esti bine? Esti bine iubita? Bravo, mai, mama, mai! Ce zici de ea? Mama, nu mai are par deloc… Adapostul public… Adapostul public Buftea! Acum e bine ea ca e de o saptamana internata. Asa e scoasa de acolo? Nu! Acum e bine.
Deci, acum e foarte bine.
Dupa aproape 4 luni de ingrijiri, Buftea asa cum i-am pus numele e de nerecunoscut.
Dupa cum se vede s-a vindecat aproape in totalitate. I-au mai ramas semnele pe labute. E predispusa sa-i revina boala dar o mentinem cu tratament si cu alimentatie adecvata.
Tuta mea. Tuta lu' tata! Doamne, Doamne. Cine-I fata buna, mama? Ne imprietenim. Usor, usor o sa ne imprietenim si mai bine….30'23"
Pe Tasha am gasit-o acum aproximativ 8 luni. A fost abandonata undeva intr-o padure, legata de un pom cu o sarma de gat si cu un lant care nu stiu daca avea 15 centimetri.A fost sigura abandonata acolo ca sa moara.
Unde l-a legat? Ce faci, tata acolo? Ce ai patit la gurita? Ce-ai patit? Nu marai! Nu, nu usor! Usor, tata usor! Gata iubita, iubita.
Nu-ti face taticu nimic, iubita!
Din cauza lantului pe care l-a avut de gat si a sarmei s-a sugrumat si nu I s-a mai oxigenat creierul si avea pur si simplu capul dublu, ochii plini de sange.
Nu-ti face taticu nimic, iubita! Vino incoa cu lesa aia! Ce e mamica? Ce-ai patit taticule, iubirea mea? Haide, uite, pupa pe tata! Nu te bate tata! Nu te bate iubirea mea, iubirea mea.
Ce ti-au facut…
Ochisorii ei! Da, mamica! Hai ca facem acum bine. Doamne, iubire, Doamne!.......Iubita! Si-a revenit fata.
Desi multe animale sunt maltratate sau chiar omorate de oameni in putine cazuri se mai gaseste si faptasul. Iar daca este gasit scapa cu cel mult o amenda.
In majoritatea cazurilor nu prea gasim faptasul. Eu ma gandesc si la, hai sa-i zic, faptas.
Ma gandesc si la el. Dar satisfactia mea e ca am gasit-o, ca am putut sa o iau de acolo si ca am salvat-o!
O cheama Braila. A fost taiata de tramvai chiar in depoul din Braila si nu stiu… Am gasit-o intr-o stare… A fost unul dintre cazurile care chiar m-au marcat rau.
Ce ti-a facut, mama? Nu mai pot, nu mai pot! Ce ti-a facut mama? Iubita mea! Vai de capul meu! Da! Mama, toate picioarele, frate!
Nu vreau sa mai sufere atat. Nu vreau sa mai sufere atat. Stati linistita doamna ca gasim noi solutii si pentru ea. Cred ca o doare. Stai, mamica. Iubita lu tata. Normal, mama. Normal. Gata…Hai sa nu te sperii. Putin, pana te ia tata!
Nu e placut sa vezi asemenea scene...E o emotie si ma trec niste.
Gata! Gata, iubita mea! Hai, usurel, mamica! Vai, saraca de ea! Usurel, gata, gata! Vai de capul meu! Vai de capul meu, mama! E ceva groaznic.
Era o bucata de caine. Doar o bucata de caine cu o amestecatura de oase cu par cu tendoane cu sange.
Ii cade piciorul… Ii atarna piciorul. Aoleu, mama! I-a iesit osul. Mi-e rau.
Au urmat clipe de tensiune maxima. Un drum lung de 3 ore pana la Bucuresti presarat cu oboseala, stres si cu teama ca o vom pierde.
Infectia pe care o avea la labutele taiate era foarte avansata. Si totusi cu mari eforturi si din partea medicilor si financiare am reusit sa o salvam.
Sus mama, Haide. Hai sa aratam cum mergem noi. Ai obosit? Hai, sus, sus! Haide sus la tata. Uite-o ma ca merge in doua picioare. Incredibil. Bravo! Haide, sus, mama! N-are nimic ca te spal. Uite, ca si alergam mama, in doua picioare….Bravo Braila mea…Iubirea mea.
Isi va trai tot restul vetii in siguranta la noi in casa. Nu ne deranjeaza handicapul ei. Dar totusi e greu. Daca iti place si iti doresti si iti asumi nu mai e greu!
"Actiunile de salvare pe care le vedeti sunt posibile doar cu sprijinul dumneavoastra. Oricine poate ajuta sa "Salvam Suflete!"
Pentru cei care nu reusesc sa ne vada la televizor va asteptam pe pagina noastra de facebook Salvam suflete. Aici ne puteti scrie despre cazuri grave si vom incerca sa fim prezenti acolo unde e nevoie de noi!
