Pleci cu avionul și ai bagaj de mână? Unde poți trece cu mai multe lichide și unde pot fi confiscate, în România?
Pleci din București cu crema solară, gelul de duș, deodorantul, sticla mare de parfum și apa de gură în bagajul de mână, dar la întoarcere poți descoperi că aceleași produse nu mai trec de controlul de securitate. Nu este neapărat o greșeală: regulile pentru lichide diferă între aeroporturile din România, în funcție de echipamentele de securitate instalate.
Surpriza poate fi cu atât mai neplăcută dacă ai cumpărat un bilet fără bagaj de cală, tocmai pentru a călători mai ieftin. Există însă un loc unde poți verifica, înainte de plecare, condițiile aplicate pe fiecare aeroport din țară.
Același bagaj poate trece la București și să fie oprit la Iași
Situația pare, la prima vedere, greu de înțeles. Un pasager pleacă de pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” București cu mai multe produse cosmetice în bagajul de cabină: cremă solară, gel de duș, apă de gură, pastă de dinți sau alte recipiente care
Trece fără probleme de control. Câteva zile mai târziu, se întoarce din Iași cu exact aceleași produse. De această dată, la filtrul de securitate, află că recipientele mai mari de 100 ml nu pot continua în bagajul de mână. Ambele situații sunt perfect conforme cu regulile fiecărui aeroport.
Serviciul Român de Informații precizează că în aeroporturile din România condițiile pentru transportul lichidelor, aerosolilor și gelurilor – abreviate LAG – diferă în funcție de echipamentele de securitate instalate și recomandă pasagerilor să verifice condițiile specifice aeroportului din
Așadar, regula pe care ai întâlnit-o la dus nu este obligatoriu și regula de la întoarcere. La Aeroportul Internațional „Henri Coandă” București pot fi permise în prezent recipiente cu o capacitate de până la 2 litri pentru pasagerii care își încep călătoria acolo.
La Aeroportul Internațional Iași, de exemplu, se aplică limita de maximum 100 ml pentru fiecare recipient, acestea trebuind introduse într-o singură pungă transparentă și resigilabilă, cu o capacitate maximă de un litru.
Mai mult, un recipient de 200 ml nu devine acceptabil dacă în el au rămas doar 30 sau 50 ml. Contează capacitatea recipientului, iar SRI precizează că recipientele mai mari de 100 ml nu sunt acceptate nici dacă sunt doar parțial umplute, în aeroporturile unde se aplică această limită.
Citește și: Haos pe aeroportul din Catania! Zborurile au fost suspendate după o nouă erupție a vulcanului Etna
De ce sunt regulile diferite de la un aeroport la altul
Diferența nu ține de compania aeriană cu care zbori. Nici de faptul că un operator de securitate este mai permisiv decât altul. Explicația este tehnică.
În 2025, atunci când au apărut primele informații privind posibilitatea renunțării la limita tradițională de 100 ml, SRI explica faptul că permiterea recipientelor de până la doi litri este posibilă numai în aeroporturile care dispun de echipamente recertificate și complet actualizate.
Aparatura trebuie să utilizeze algoritmi de detecție certificați și să treacă etapele de testare și acceptanță prevăzute de reglementările europene. Pe măsură ce tehnologia a fost implementată, în unele aeroporturi românești restricțiile au putut fi relaxate. În altele, limita de 100 ml a rămas în vigoare.
Tocmai de aceea, pentru pasager este important aeroportul unde se efectuează controlul de securitate, nu doar destinația sau compania aeriană.
Aeroporturile din România unde poți avea recipiente de până la 2 litri
Potrivit informațiilor publicate în prezent de Serviciul Român de Informații, recipiente cu lichide, aerosoli sau geluri de până la 2 litri pot fi permise în bagajul de mână pe următoarele aeroporturi:
Există însă câteva detalii importante.
În cazul Aeroportului Internațional „Henri Coandă” București, Aeroportului Internațional București Băneasa „Aurel Vlaicu” și Aeroportului Internațional „Avram Iancu” Cluj-Napoca, SRI precizează că facilitatea se aplică pasagerilor care își încep călătoria pe aeroportul respectiv, nu celor aflați în tranzit sau transfer.
Pentru pasagerii aflați în tranzit sau transfer, limita indicată este de maximum 100 ml, cu respectarea condițiilor menționate de SRI. Chiar și atunci când un recipient este permis, operatorii de securitate pot solicita scoaterea lui din bagaj sau deschiderea pentru efectuarea unui control suplimentar.
Unde rămâne limita de 100 ml
Există și o categorie intermediară. Pe Aeroportul Internațional „Traian Vuia” Timișoara și pe Aeroportul Internațional Craiova, pot fi permise recipiente de maximum 100 ml indiferent de numărul acestora, fără să mai fie obligatorie introducerea lor într-o singură pungă resigilabilă.
În schimb, pe alte aeroporturi din România se aplică în continuare regula clasică: recipiente de maximum 100 ml, introduse într-o singură pungă transparentă, resigilabilă, cu o capacitate maximă de un litru.
Lista publicată de SRI cuprinde:
- Aeroportul Internațional Iași;
- Aeroportul Internațional „Mihail Kogălniceanu” Constanța;
- Aeroportul Internațional „George Enescu” Bacău;
- Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava;
- Aeroportul Internațional „Transilvania” Târgu Mureș;
- Aeroportul Internațional Oradea;
- Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav;
- Aeroportul Internațional „Maramureș” Baia Mare;
- Aeroportul Internațional Satu Mare;
- Aeroportul Internațional Arad;
- Aeroportul „Delta Dunării” Tulcea.
Pentru aceste aeroporturi, fiecare pasager are dreptul la o singură astfel de pungă, iar aceasta trebuie să poată fi închisă după introducerea recipientelor. Lista merită însă verificată înaintea fiecărei călătorii. Modernizarea echipamentelor poate permite modificarea regulilor, iar informația relevantă este cea valabilă în ziua în care urmează să zbori.
Crema solară este „lichid”. La fel și mascara, iaurtul sau salata de vinete
O altă sursă de confuzie este chiar termenul „lichide”. În limbajul securității aeroportuare, categoria este mult mai largă decât o sticlă cu apă. SRI include în categoria LAG – lichide, aerosoli și geluri – apa, băuturile răcoritoare, băuturile alcoolice și siropurile, dar și deodorantul spray, fixativul sau spuma pentru păr. În aceeași categorie intră gelul de duș, gelul de păr, crema, loțiunea, fondul de ten și mascara. Surprizele pot apărea și când vine vorba despre mâncare.
Sunt asimilate lichidelor sau produselor cu o consistență similară și supa, mierea, iaurtul, smântâna, humusul, maioneza, muștarul, ketchupul, crema de brânză, salata de vinete, icrele, shake-urile proteice, gemul sau compotul. Există și excepții.
În aeroporturile unde se aplică limita de 100 ml, recipiente mai mari pot fi acceptate dacă produsele sunt necesare în scop medical sau pentru o necesitate dietetică specială, dacă este vorba despre alimentație pentru bebeluși ori dacă sunt sigilate într-o pungă STEB – ambalajul securizat utilizat, în anumite condiții, pentru produsele cumpărate din zonele de securitate ale aeroporturilor sau de la bordul aeronavelor.
Când afli regula abia înainte de controlul de securitate
Există și o problemă foarte practică. Informațiile referitoare la restricțiile pentru lichide sunt afișate, în majoritatea cazurilor, după poarta unde pasagerul își scanează boarding pass-ul pentru a continua către controlul de securitate.
Pentru cine nu cunoaște dinainte diferențele dintre aeroporturi, momentul poate fi neplăcut. Ai ajuns la aeroport. Ai făcut formalitățile necesare. Te îndrepți spre control cu un bagaj despre care ești convins că este în regulă, mai ales dacă ai călătorit cu exact aceleași produse la dus.
Abia acolo afli că nu le poți lua pe toate în cabină. Situația nu este confortabilă nici pentru personalul care efectuează controlul. Operatorii trebuie să respecte condițiile aplicabile aeroportului respectiv, chiar dacă pasagerul explică, perfect justificat din perspectiva lui, că același flacon a trecut de control cu câteva zile înainte într-un alt aeroport din România.
De aici pot apărea discuții pe care o simplă verificare făcută înainte de plecare le-ar putea evita.
Poți pune produsele la cală. Dacă mai ai timp și bani pentru un bagaj
Dacă un produs nu poate fi transportat în bagajul de mână, există o alternativă: transportarea acestuia în bagajul de cală. În teorie, problema pare simplu de rezolvat. În practică, pasagerul trebuie să țină cont de timp și de bani.
Dacă biletul cumpărat include doar bagaj de mână, adăugarea unui bagaj de cală poate presupune un cost suplimentar. Iar unul dintre motivele pentru care mulți pasageri aleg să călătorească numai cu bagaj de cabină este tocmai reducerea prețului biletului.
Mai trebuie să existe și timpul necesar pentru a reveni din zona controlului și pentru a rezolva formalitățile necesare înainte de închiderea operațiunilor pentru zbor. O situație și mai complicată poate apărea dacă pasagerul a renunțat deja la produs.
După ce produsele au fost puse în recipientul destinat obiectelor la care pasagerii renunță, acestea nu pot fi pur și simplu luate înapoi din tomberon. Recuperarea presupune solicitarea personalului și parcurgerea unor pași suplimentari. Produsele ar putea fi recuperate în cele din urmă pentru a fi trimise la cală, dar, dacă timpul până la îmbarcare este foarte scurt, o astfel de soluție poate deveni practic imposibilă.
De aceea, expresia „pot fi confiscate”, pe care pasagerii o folosesc frecvent pentru astfel de situații, trebuie înțeleasă cu o nuanță: la control ți se poate cere să nu continui cu produsul respectiv în zona de securitate, iar alternativa poate fi să renunți la el sau să îl transporți la cală, dacă acest lucru mai este posibil.
Unde verifici regulile pentru toate aeroporturile din România
Cel mai util lucru este să faci verificarea înainte să pleci spre aeroport. Și, în cazul unei călătorii dus-întors, să verifici de două ori: aeroportul de la care pleci la dus și aeroportul de la care urmează să pleci la întoarcere. Nu este suficient faptul că produsul a trecut prima dată.
Serviciul Român de Informații are o pagină dedicată, „Condiții transport lichide”, unde sunt centralizate aeroporturile din România și condițiile de transport pentru lichide, aerosoli și geluri.
Pagina poate fi consultată aici: SRI – Condiții transport lichide.
Chiar SRI recomandă pasagerilor să verifice condițiile specifice aeroportului de plecare înainte de pregătirea bagajului de mână. Verificarea este cu atât mai utilă dacă urmează să cumperi un bilet fără bagaj de cală. Dacă știi dinainte că la întoarcere vei avea recipiente care nu pot trece de control, poți decide dacă le iei cu tine, dacă folosești recipiente mai mici sau dacă merită să incluzi din start un bagaj de cală.
Pentru că, în România, aceeași cremă solară poate pleca fără probleme din București și să nu poată reveni în cabină din Iași. Nu pentru că regulile s-au schimbat în timpul vacanței, ci pentru că regulile pot fi diferite chiar de la un aeroport la altul. Iar ceea ce ai putut lua cu tine la dus nu este automat și ceea ce vei putea aduce înapoi.
